2.1. După examinarea datelor prezentate în Raportul EIA și evaluarea lor se poate estima că impactul asupra mediului al lucrărilor de realizare a proiectului de construire a portului fluvial-maritim NIBULON LLC la Izmail și al activităților ulterioare ale acestuia va exista, dar va avea o extindere locală și, în parte, temporară. Localitatea pe malul românesc al brațului Chilia care ar putea intra în zona de impact este Plaurul. Aspectele de impact asupra mediului semnalate în notificarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România sunt reale și ar trebui analizate în comun cu partea ucrainiană.
2.2. Din punct de vedere hidrologic lucrările hidrotehnice pentru realizarea bazinului portuar în primele două etape menționate în Raport (pentru adâncimile de 4,0 m și 7,32 m) pe o suprafață de 2,32 ha vor avea, de asemenea, un impact local, fără să afecteze repartiția debitelor pe brațele deltei.
2.3. În cazul realizării de către Ucraina a lucrărilor de dragaj până la adâncimea de 8,23 m a rutei de navigație pe canalul Vylkovo–Ceatal Izmail pentru nave maritime pe o lungime de 95,445 km repartiția debitelor pe brațele Deltei Dunării va fi semnificativ modificată.
2.4. Considerăm că decizia Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, de a considera Canalul de navigație maritimă Vylkovo–Ceatal Izmail „o cale navigabilă interioară a Ucrainei” nu este conformă cu normele de drept internațional. Se poate considera o „cale navigabilă interioară a Ucrainei” numai segmentul Bara brațului Bâstroe – confluența cu brațul Stambulul Vechi, care este situat în intregime pe terioriul țării respective (delta secundară a Chiliei). De la punctul de bifurcație al brațelor Bâstroe și Stambulul Vechi în amonte pe Chilia, până la Izmail și mai departe până la Ceatal Izmail, brațul Chilia reprezintă granița stabilită și acceptată internațional dintre România și Ucraina și, în consecință, calea de navigație Vylkovo–Ceatal Izmail nu poate fi considerată „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, ci o cale internațională cu regim special de graniță. Aceasta obligă la un alt regim de gestionare, care să fie acceptat de cele două țări. Considerăm că este necesar ca Ministerul de Afaceri Externe al României să analizeze și să întreprindă acțiunile necesare pentru reglementarea situației căii navigabile cu regim special de graniță Vylkovo–Ceatal Izmail, pe brațul Chilia.
3. Considerații finale și propuneri de acțiuni imediate
3.1. Partea română nu are în prezent informații actualizate referitoare la adâncimile pe brațul Chilia și care ar putea fi pragurile care necesită dragaje pentru asigurarea adâncimii de proiectare de 8,23 m. Din situațiile disponibile în anul 2009, existau pe cursul brațului Chilia, între Vylkovo și Izmail, 12 praguri care necesitau lucrări de dragaj. Pentru a avea o imagine adusă la zi asupra acestei situații, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) a solicitat acordul părții ucrainiene de a permite executarea unei campanii de înregistrare a adâncimilor și a calității sedimentelor pe brațul Chilia. AFDJ a pregătit trei nave de cercetare dotate cu echipamente moderne de cercetare și va demara această acțiune imediat ce aprobarea părții ucrainiene va fi comunicată. INCD GeoEcoMar este, de asemenea, pregătit să colaboreze cu AFDJ pentru realizarea acestei lucrări. În prezent, AFDJ a obținut acordul părții ucrainiene pentru realizarea măsurătorilor batimetrice pe brațul Chilia și astfel se va putea evalua volumul lucrărilor de dragaj și impactul lor asupra capacității de curgere a brațului și, în consecință, asupra repartiției debitelor de apă și sedimente pe brațele Deltei Dunării.
3.2. Pentru rezolvarea situației controversate privind crearea căii navigabile Bâstroe–Vylkovo–Ceatal Izmail este necesar să se formeze o echipa mixtă cu reprezentanți și specialiști din Ucraina și din România, care să studieze posibilul impact al lucrărilor prevăzute de partea ucrainiană pe brațul Chilia. Evaluarea impactului nu este posibilă fără o evidență actualizată a situației batimetriei și a calității ambientale în zona bațului Chilia. O apreciere a situației ambientale realizată de o echipă de specialiști din ambele țări ar elimina multiple suspiciuni și neînțelegeri privind această problemă. De altfel, în perioada 2004–prezent au existat multiple studii și documente care au prezentat impactul proiectului deschiderii navigației pentru nave maritime pe brațul Chilia asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării. Comisia Europeană, ICPDR, WWF și alte organizații internaționale și naționale au îndemnat la stoparea definitivării lucrărilor de dragaj și de amenajare a brațului Chilia pentru navigația maritimă și la organizarea unei colaborări strânse dintre părțile română și ucrainiană pentru managementul sustenabil al zonei și al rezervației.
3.3. Atragem atenția asupra situației navigației pe Dunăre și în Marea Neagră. În prezent, singurele porturi prin care se realizează exportul grânelor ucrainiene către țările africane, care sunt în criză alimentară considerabilă, se face prin porturile ucrainiene de pe Dunăre (portul Reni) și brațul Chilia (portul Izmail), precum și prin portul Constanța. Această situație creează o perturbare majoră a navigației și a condițiilor ambientale prin poluările generate de navele și camioanele utilizate pentru transportul produselor exportate. În rada Sulina se înregistrează peste 130-140 de nave în așteptarea intrării pe canalul Sulina, traficul naval pe canal a crescut de 3-4 ori (ajungând la peste 400 de nave pe zi), în zona porturilor ucrainiene de pe Dunăre sau Chilia în loc de 4-10 nave în așteptare se înregistrează aglomerări de 30-40 nave. Impactul asupra mediului în Delta Dunării și în Marea Neagră, în zona frontului deltei, este deosebit de important și imposibil de controlat.
3.4. Partea română consideră că nu se poate accepta solicitarea părții ucrainiene de a include calea navigabilă Bâstroe–Ceatal Izmail în rețeaua de transport trans-european (TEN-T, Trans-European Transport Networks) deoarece existența a două rute de transport intens utilizate (prima rută acceptată internațional este canalul Sulina) care să traverseze teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării ar crea un impact ambiental deosebit de serios asupra deltei”.”