Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că este dispus să ofere Ministerului Sănătăţii proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară, pentru a fi construit în cât mai scurt timp.
‘Ne dorim ca acest proiect să devină realitate. Consiliul Judeţean Iaşi îşi arată, ca şi până acum, toată disponibilitatea de a colabora cu Ministerul Sănătăţii şi îi punem la dispoziţie întreaga documentaţie şi avizele, întregul proiect, astfel încât Moldova să beneficieze acum de finanţare pentru acest institut. Intenţia noastră a fost dintotdeauna aceasta. Am transmis de la bun început solicitări Ministerului Sănătăţii pentru a prelua iniţiativa de a depune acest proiect. Fiind de bună-credinţă am considerat că lipsa unui răspuns la solicitările noastre nu are în spate un substrat politic. Punem cu adevărat interesele pacienţilor din Moldova mai presus de orgoliile politice şi ne arătăm astăzi disponibilitatea de a da Ministerului Sănătăţii un proiect la cheie pentru care să asigure finanţarea’, a afirmat Costel Alexe.
Acesta a reiterat faptul că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară este bine fundamentat, pregătit de specialiştii în boli cardiovasculare.
‘Singurul lucru care îi lipseşte acestui proiect sunt banii. Ne dorim să vedem IRMC-ul construit, nu îngropat. Din partea noastră există toată deschiderea dacă Ministerul Sănătăţii doreşte să preia proiectul’, a precizat preşedintele CJ Iaşi.
Alexe a reamintit că între instituţia la a cărei conducere se află şi Ministerul Sănătăţii a fost încheiat un parteneriat privind construcţia unui institut de boli cardiovasculare care să deservească populaţia din nord-estul României.
‘Proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară este pentru oameni şi despre oameni şi aceasta a fost ideea de la care am pornit împreună cu Ministerul Sănătăţii, actualul Institut de Boli Cardiovasculare şi Primăria comunei Miroslava, când a fost încheiat şi protocolul de asociere. Nu mai târziu de vinerea trecută, ne-am exprimat bucuria faţă de deschiderea arătată de Ministerul Sănătăţii pentru identificarea celei mai bune soluţii de obţinere a finanţării, tocmai pentru că ne-am dorit un parteneriat solid şi onest cu celelalte entităţi implicate. Am depus toate resursele în aceşti doi ani şi suntem în situaţia în care avem documentaţia necesară: indicatorii tehnico-economici, studiul de fezabilitate, autorizaţia de construire, terenul de 12 hectare a fost preluat în administrare’, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
El a susţinut că deşi a evitat politizarea discuţiilor privind Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, ‘sunt politicieni de la nivel local care prin atitudine, prin lipsa totală de sprijin, nu fac altceva decât să îngroape institutul’.
Alexe a chemat la masa ‘dialogului real’ toţi partenerii implicaţi în proiect pentru a găsi soluţii pentru finanţarea şi implementarea proiectului Institutului Inimii, cum mai este denumit Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Marius Sorin Dangă, a declarat că realizarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară implică resurse financiare similare unei construcţii de aceeaşi amploare, cum ar fi, de exemplu, Spitalul Regional de Urgenţă.
‘Costul unui proiect este dat de licitaţie. Cu cât este mai frumos proiectul, mai interesant, mai provocator, pot apărea mai mulţi ofertanţi iar din această competiţie putem avea preţuri mai mici. Noi am avut ca referinţă proiecte similare ca dimensiune. Am făcut o comparaţie cu Spitalul Regional de Urgenţă, cu spitale care sunt finanţate prin PNRR, mă refer la Gerota, care costă 1,6 miliarde de lei, la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, unde diferenţele sunt mici’, a spus Dangă.
Potrivit celor doi oficiali de la conducerea Consiliului Judeţean Iaşi, în cazul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară, costurile pentru un metru pătrat construit ajung la 1.940 euro, în timp ce pentru Spitalul Regional de Urgenţă costurile sunt de 1.972 euro pe metru pătrat.
Vicepreşedintele CJ a subliniat că o redimensionare a IRMC, aşa cum a fost sugerată de ministrul Sănătăţii, ar presupune ca întreaga documentaţie să fie reluată de la zero.
‘Orice intervenţie, dacă vorbim doar despre un metru la o sală de operaţii, înseamnă să o luăm de la capăt şi s-ar ajunge la aceeaşi concluzie, pentru că proiectul are la bază un studiu de oportunitate făcut de o firmă specializată în evaluarea nevoii de servicii medicale care a demonstrat că avem nevoie de o astfel de infrastructură medicală în regiunea Moldovei. În plus, atât nota conceptuală făcută de specialiştii Institutului de Boli Cardiovasculare, cât şi tema de proiectare au fost votate în plenul Consiliului Judeţean în unanimitate. Dimensiunea proiectului a fost clară pentru toată lumea şi nu au apărut niciun fel de contraargumente. Documentaţia a presupus mii de ore de lucru, s-a muncit foarte mult să ajungem la maturitatea proiectului într-un timp record tocmai ca să îl putem depune pentru finanţare. Dacă de aici încolo se stabileşte că ministerul este cel care trebuie să continue investiţia, avem toată deschiderea’, a adăugat Dangă.
Preşedintele şi vicepreşedintele CJ Iaşi au reamintit că Moldova, unde există doar un singur institut de boli cardiovasculare, este deja într-un mare decalaj faţă de celelalte regiuni ale ţării.
Institutul de Boli Cardiovasculare ‘Prof. dr. George I.M. Georgescu’ Iaşi funcţionează pe două dintre cele şase etaje ale unui imobil în care funcţionează şi Spitalul ‘Dr. C.I. Parhon’, Centrul de Transplant Renal şi Centrul de Dializă.
Institutul are o capacitate de 130 de paturi, ceea ce, conform statisticilor prezentate de CJ Iaşi, înseamnă 42.370 locuitori/pat, spre deosebire de 13.902 locuitori/pat pentru restul spitalelor de profil din ţară.
Intervenţiile de la IBCV Iaşi se fac într-o singură sală de operaţii. Din cauza adresabilităţii foarte mari, unitatea medicală se confruntă cu o acută lipsă de spaţiu, fapt care înseamnă suprasolicitarea personalului, dar şi a aparaturii medicale, motiv pentru care sala de operaţii a fost afectată de un incendiu în urmă cu câţiva ani.
Proiectul noului institut a primit în 2022 o serie de avize şi autorizaţii din partea autorităţilor locale şi judeţene pentru a putea fi construit pe teritoriul comunei Miroslava, o suburbie a municipiului reşedinţă, pe o suprafaţă de teren de 120.000 de metri pătraţi.
Conform proiectului, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară ar trebui să aibă 28 de secţii şi departamente, 7 dintre ele fiind unicat în România.