O a doua pădure miniaturală urbană (tiny forest) va completa peisajul urban verde al Timişoarei, în zona Gării de Est, pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi, astfel de amenajări fiind o alternativă la parcurile obişnuite din peisajul urban, informează municipalitatea.
Ideea amenajării unor păduri miniaturale în Timişoara este unul dintre cele opt proiecte desemnate câştigătoare în cadrul programului de bugetare participativă de anul trecut şi are ca scop reducerea poluării şi a nivelului de zgomot şi praf din oraş, prin crearea unor mici oaze verzi în diverse locuri intens circulate. Municipalitatea îşi doreşte ca în următorii doi ani să fie realizate în Timişoara şapte astfel de mini-păduri urbane.
Puieţii plantaţi sunt arbori autohtoni, stejar, cireş păsăresc, carpen, arbuşti, respectiv cununiţă, alun, sânger, salbă moale, hibiscus, dar şi specii originare din alte zone geografice, cum ar fi Koelreuteria paniculata (arbore exotic originar din Japonia), Acer saccharinum (un soi de arţar denumit şi paltin argintiu), Albizia julibrissin (arborele de mătase persan), a anunţat, vineri, Biroul de presă al Primăriei Municipiului Timişoara.
Primăria a asigurat compostul necesar plantării, iar Propark Fundaţia pentru Arii Protejate a adus materialul săditor, care realizează şi amenajările.
Prima pădure de acest tip din Timişoara a fost amenajată anul trecut.
Zonele propuse pentru amenajarea micuţelor păduri sunt Piaţa Consiliul Europei, Pasajul Jiul, intersecţiile de la Punctele Cardinale precum şi de pe artere aglomerate.
Pădurea urbană miniaturală este realizată după un concept dezvoltat de botanistul japonez Akira Miyawaki şi se referă la crearea unor zone verzi de non-intervenţie în care flora şi fauna să se dezvolte natural, prin plantarea unor specii lemnoase autohtone, cu creştere rapidă şi densitate mare, care să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor climatice locale, cu efect direct asupra omului.
Datorită tehnicilor specifice folosite la plantarea ei, suprafaţa de pădure se dezvoltă autonom şi nu necesită lucrări complexe de întreţinere. Pădurile miniaturale amenajate atrag biodiversitate, inclusiv insecte şi noi specii de plante, contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului prin aportul de oxigen, retenţia prafului şi a noxelor, au valoare educativă prin observarea proceselor natural şi, nu în ultimul rând, au valoare estetică.
De când prima mini-pădure a fost plantată în Ţările de Jos, în anul 2015, conceptul a câştigat adepţi în marile aglomerări urbane din Europa, în încercarea de a combate efectele negative ale poluării asupra locuitorilor. În România mai există astfel de păduri urbane miniaturale în Bucureşti şi Braşov. AGERPRES / (AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
