Partidul Mişcarea Populară se reuneşte sâmbătă într-un congres extraordinar pentru a discuta politica de alianţe şi fuziuni a formaţiunii, având în vedere apropierea anului 2024, marcat de organizarea a patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.
Decizia privind organizarea congresului extraordinar a fost adoptată de Colegiul Naţional al Partidului Mişcarea Populară, după cum declara, pentru AGERPRES, preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, pe 27 februarie.
‘2024 este anul în care vom avea patru rânduri de alegeri. PMP vrea să îşi reconfirme poziţia de partid de dreapta, al treilea ca număr de aleşi locali după PSD şi PNL, în România. Prin urmare, PMP convoacă un congres pentru a stabili strategia pentru anul 2024 şi politica de alianţe. Ne bucurăm că există partide care îşi doresc fuziunea cu PMP, chestiuni care vor fi discutate şi dezbătute în congres’, preciza atunci Eugen Tomac.
Liderul PMP arăta că se află în negocieri în vederea realizării fuziunii cu alte partide, urmând ca la congresul din 25 martie să se facă şi anunţurile pe acest subiect.
‘Suntem în negocieri şi prefer să păstrez elementul de noutate şi politic la congres’, spunea Tomac.
Potrivit acestuia, alte două teme care vor fi dezbătute la reuniunea PMP vizează susţinerea pentru Republica Moldova şi campania autorităţilor de la Bucureşti privind aderarea României la Spaţiul Schengen.
‘Partidul va dezbate şi subiectul legat de suportul pe care statul român trebuie să îl acorde celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, care este ameninţată de Federaţia Rusă. Vom dezbate şi campania privind aderarea României la Spaţiul Schengen’, menţiona liderul PMP.
Eugen Tomac spunea că la congresul extraordinar al PMP, care se va desfăşura la Bucureşti, sunt aşteptaţi aproximativ 1.000 de delegaţi.
