Constituţia din 1923 a României Întregite face parte din patrimoniul constituţional democratic al statului român şi a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române, a declarat, luni, prim-ministrul Nicolae Ciucă, la evenimentul centenar organizat de CCR, la Palatul Parlamentului.
‘Constituţia din 1923 a fost un succes pentru că a biruit timpul. Valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate, în cele din urmă, în practica instituţională şi s-au dezvoltat până în prezent şi se vor dezvolta mult timp de acum înainte. Împreună cu Legea fundamentală din 1866 a vechiului Regat şi cu Legea fundamentală din 1991 a noului regim postcomunist, Constituţia din 1923 a României Întregite face parte din patrimoniul constituţional democratic al statului român şi a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române. Suntem datori să-i păstrăm valorile şi suntem obligaţi moral să definitivăm marea operă politică a liberalismului care a fost, este şi va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societăţii democratice occidentale. Aceasta este moştenirea lăsată de înaintaşii noştri şi promisiunea noastră pentru viitor’, a afirmat Ciucă.
El a evidenţiat prevederile Constituţiei din 1923 care au reprezentat şi reprezintă ‘zestrea cea mai de preţ pentru constituţionalismul românesc interbelic’, zestre care s-a transmis în timp şi care trebuie îmbogăţită ‘necontenit’ prin acţiunile şi deciziile de zi cu zi.
‘Constituţia din 1923 a consacrat la nivel de normă fundamentală votul universal pentru alegerea reprezentanţilor naţiunii, premisa democratică a oricărei societăţi liberale. A stabilit în premieră obligaţia pentru legiuitor de a prevedea dreptul de vot şi de a fi ales pentru femei, respectiv egalitatea deplină între bărbaţi şi femei cu privire la drepturile civile. A stabilit egalitatea în drepturi a tuturor românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie. Totodată, Legea fundamentală din 1923 a stabilit controlul de constituţionalitate al legilor prin Curtea de Casaţie şi Justiţie, un aspect esenţial pentru orice stat de drept în care puterea este limitată prin drept. Nu în ultimul rând, a întărit independenţa şi rolul Justiţiei prin stabilirea inamovibilităţii judecătorilor şi a pus sub control judecătoresc actele nelegale ale autorităţilor administraţiei publice. Dar cea mai importantă prevedere, atât în plan practic, pentru contextul istoric de atunci, cât şi în plan simbolic, pentru viitorul naţiunii, a fost prevederea din articolul 1 care a stabilit că România este stat naţional, unitar şi indivizibil’, a menţionat premierul.
Şeful Executivului a subliniat că aceste valori au fost integrate la nivelul societăţii şi nu au putut fi eliminate de regimurile autoritare şi totalitare care au blocat dezvoltarea României timp de jumătate de secol.
‘Toate aceste norme, instituţii şi reguli constituţionale au contribuit la consolidarea democratică a statului şi au asigurat zestrea constituţională democratică a naţiunii române, precum şi memoria constituţionalismului liberal de factură europeană’, a explicat Ciucă.
Prim-ministrul a punctat că, la 100 de ani de adoptarea Constituţiei din 1923, este nevoie de toate resursele pentru a definitiva de o manieră ireversibilă procesul de modernizare a societăţii româneşti ca societate europeană.
‘Acum 100 de ani, statul român reîntregit a avut nevoie de o decizie politică fermă şi de o haină constituţională europeană, modernă, liberală pentru a se desăvârşi ca stat naţional unitar. Aşa cum spunea Ion I. C. Brătianu, era nevoie de o Constituţie ‘izvorâtă din nevoile reale ale noului statut român’. Acum, după 100 de ani, avem nevoie de toate resursele politice, economice şi intelectuale ale ţării pentru a face saltul înainte, pentru a arde etapele pierdute şi pentru a definitiva de o manieră ireversibilă procesul de modernizare a societăţii româneşti ca societate europeană. Datorăm înaintaşilor noştri finalizarea marii opere politice a acestei naţiuni’, a transmis premierul Ciucă.
