Prim-ministrul Nicolae Ciucă a transmis, luni, într-un mesaj adresat cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România, că generaţiilor actuale le revine responsabilitatea de a menţine unitatea de eforturi pentru a susţine Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv ‘din influenţa nefastă a Rusiei’ şi a consemna pe deplin lichidarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov.
‘Aducem astăzi un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România şi au deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chişinău a legii ce consfinţeşte adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc. Salutăm generaţia actuală de politicieni şi oameni de cultură care reuşesc să reaşeze la Chişinău bazele democraţiei, europenizării şi ale identităţii româneşti, asumând drumul comun în Uniunea Europeană. Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menţine unitatea de eforturi pentru a susţine Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influenţa nefastă a Rusiei şi a consemna pe deplin lichidarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înţelegerea ruşinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler şi Stalin’, a afirmat Nicolae Ciucă.
El i-a evocat pe înaintaşii care au determinat unirea cu Basarabia. ‘Ion Inculeţ, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Constantin Stere sunt numele fruntaşilor români care au determinat unirea şi care au arătat că nici un Imperiu nu poate dăinui. Basarabia a revenit, atunci, la România, după 106 ani. Avea să fie din nou răpită în 1940, printr-un act ilegal şi samavolnic, ascuns într-un protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar, şi în acest caz, am văzut că politica de Mare Putere, Marile Târguri pe seama statelor mai mici şi ale popoarelor europene sau sferele de influenţă ale fostelor imperii nu pot dăinui. Iar Uniunea Sovietică s-a desfiinţat la finalul lui 1991, deşi Rusia slăbeşte greu strânsoarea teritoriilor vremelnic ocupate şi scapă şi mai greu de vechile metehne ale utilizării forţei. O dovedeşte, astăzi, prin războiul de agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei’, a completat Ciucă.
Potrivit premierului, istoria învaţă că ‘agresiunea militară, dominaţia ilegitimă şi discriminarea naţiunilor nu pot dăinui’, lucru demonstrat de aspiraţiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit şi democratic.
‘Acestea îşi găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România. Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Ţarist, Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc şi o majoritate românească, în ciuda rusificării forţate. Atunci, în condiţiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorinţa românilor basarabeni de a trăi liberi şi de a se uni cu Ţara. Revoluţiile din februarie şi octombrie 1917 au creat spaţiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme şi ca românii basarabeni să-şi creeze propriile structuri reprezentative şi de conducere, între care Sfatul Ţării, care a condus Basarabia legitim şi legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruşi, din noiembrie 1917. Iar paşii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susţinere publică a tuturor cetăţenilor, în acţiuni recunoscute internaţional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în şedinţa Sfatului Ţării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman’, a reamintit Ciucă, în mesajul remis AGERPRES de Guvern.
