Fotografii şi imagini de colecţie care reprezintă cele două războaie mondiale, alte etape ale istoriei moderne, personalităţi politice internaţionale, printre care şi români, evenimentele legate de căderea comunismului pot fi întâlnite în expunerea de la Muzeul Casa Istoriei Europene (House of European History), cu sediul în Bruxelles.
Raluca Bem Neamu, manager de proiect pentru expoziţiile itinerante la Muzeul Casa Istoriei Europene, spune că instituţia, care şi-a deschis porţile acum aproape 6 ani şi beneficiază de independenţă academică, îşi propune acum pentru prima dată să itinereze o expoziţie în Europa.
‘Rolul meu este strategic în muzeu, aş spune. Este pentru prima dată când acest muzeu îşi propune să iasă din Bruxelles şi să deschidă aceeaşi expoziţie în mai multe oraşe europene, timp de trei ani. Fiind un muzeu european, cu sediul în capitala Europei, bineînţeles că aici facem tot ce se poate pentru le prezenta vizitatorilor istoria Europei de o manieră multi-perspectivală şi interactivă, dar a venit momentul ca muzeul să împrumute această abordare în diverse alte muzee din continentul nostru care sunt interesate de interpretări şi perspective multiple a ideii de Europa. Expoziţia se numeşte ‘FAKE (F)OR REAL’ – este mai greu de tradus pentru că este un joc de cuvinte – dar este vorba despre istoria falsurilor de-a lungul timpului, de la Constantin până în zilele noastre. Dorim să comunicăm faptul că falsurile au existat de la început istoriei, nu este un concept contemporan cum am putea crede şi am vrea să le oferim vizitatorilor informaţii şi mijloace să identifice cu mai multă uşurinţă tentativele de falsificare din prezent. Credem că Europa are acum nevoie de acest mesaj mai degrabă decât de oricare altul. Suntem în momentul în care identificăm muzee care sunt interesate să găzduiască această expoziţie. Prima expoziţie se va deschide la începutul anului viitor, în Europa, şi deocamdată suntem în negocieri cu muzee din trei ţări: Grecia, Ungaria şi Bulgaria, urmând ca în a doua etapă a acestui proiect să ne ducem cel mai probabil spre România şi alte două ţări care încă nu sunt identificate în acest moment’, a declarat pentru AGERPRES Raluca Bem Neamu.
Muzeul este deschis de Parlamentul European şi beneficiază de independenţă academică prin faptul că există un grup de istorici reputaţi ai Europei care ajută la identificarea celor mai adecvate soluţii în toate proiectele pe care Casa Istoriei Europene le desfăşoară. Din grupul de istorici fac parte şi doi români: Constantin Iordachi si Daniela Preda, a precizat reprezentantul instituţiei.
După o scădere a numărului de vizitatori, şi chiar închiderea acestuia, în timpul pandemiei de COVID-19, muzeul beneficiază astăzi de un număr mare de vizitatori, în special tineri.
‘Ca toate muzeele europene, a fost o scădere a numărului de vizitatori în perioada pandemiei, bineînţeles, când muzeul a fost închis. Spre deosebire de publicul vizitator constant din România, din muzeele româneşti, ce s-a observat la noi în muzeu, şi de fapt în toate muzeele din Bruxelles, este faptul că foarte mare parte din vizitatorii muzeelor sunt vizitatori până în 30 de ani. La noi în muzeu (cel puţin anul trecut) în jur de 70% din numărul total de vizitatori a fost de până în 30 de ani, ceea ce mi se pare semnificativ. De asemenea aici, de exemplu, când se organizează ‘Noaptea Muzeelor’ sunt targhetaţi aceşti vizitatori foarte tineri, acest eveniment organizându-se, de principiu, pentru tineri’, a explicat Raluca Bem Neamu.
Expoziţia permanentă ocupă şase etaje ale clădirii, iar două etaje sunt destinate expoziţiilor temporare. Aici, in prezent, este deschisă expoziţia ‘Folosim şi aruncăm. Istoria unei crize mondiale’ unde unul dintre partenerii instituţionali este Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
‘Este o expoziţie complexă despre istoria Europei ca o colecţie de amintiri comune, dar şi unele care ne despart, cu o diversitate a modului de a prezenta informaţia: obiecte istorice diverse, filme, fotografii, iar abordarea noastră este una transnaţională. Istoria integrării europene este o temă importantă în expunere. Ne propunem o istorie a continentului, nu din perspectiva unei naţiuni, ci a legăturilor dintre popoare, evenimente, succese şi insuccese istorice din trecut şi prezent’, a mai arătat reprezentantul Muzeului Casa Istoriei Europene.
