Autorităţile covăsnene contrazic statisticile potrivit cărora judeţul este codaş la absorbţia fondurilor europene, afirmând că, dimpotrivă, se numără printre primele din regiunea Centru în ce priveşte acest aspect.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că pentru a fi relevantă, analiza trebuie făcută pe ciclul financiar încheiat, nu pe cel încă nefinalizat.
‘Am văzut şi eu declaraţiile, am văzut şi cifrele care a apărut în spaţiul public. Deci, haideţi să vedem, dacă analizăm atragerea de fonduri, să analizăm pe ciclurile financiare încheiate. Deci, practic, avem un ciclu financiar încheiat 2007-2013 şi singurul criteriu obiectiv, dacă vorbim de atragerea de fonduri, este câţi euro s-au atras pe cap de locuitor, pentru că nu putem compara Timişul cu Covasna. Eu o să prezint nişte cifre în acest sens, ca să vedeţi că în ciclul financiar 2007-2013, deci cel încheiat în anul 2016, judeţul Covasna este printre primele judeţe în ţară în ceea ce priveşte atragerea fondurilor pe cap de locuitor. În ceea ce priveşte ciclul în care suntem acum, este un ciclu nefinalizat, neîncheiat, se va finaliza pe 31 decembrie 2023, deci la sfârşitul acestui an şi haideţi în martie anul viitor să vedem unde este judeţul Covasna’, a spus Antal Arpad.
Acesta a ţinut să sublinieze că, potrivit cifrelor date publicităţii de Agenţia de Dezvoltare Regională Centru la finele lunii martie, judeţul Covasna se află pe locul trei la nivel regional în ce priveşte atragerea de fonduri pe cap de locuitor.
‘Până la data de 31 martie 2023, judeţul Covasna este pe locul trei în regiunea Centru. Ca termen de comparaţie, judeţul Braşov are 395 euro pe cap de locuitor atraşi, judeţul Covasna are 562 euro pe cap de locuitor atraşi. Judeţul Mureş are 393 euro pe cap de locuitor, Harghita are 561, Sibiu 571. Şi la data de 31 martie, Alba era pe locul întâi cu 732 euro pe cap de locuitor atraşi. Dar vorbim despre o etapă. Municipiul Sfântu Gheorghe, de exemplu, mai are de atras până la sfârşitul anului sume colosale. Avem contractele făcute’, a adăugat Antal Arpad.
Acesta consideră că persoanele care au lansat în spaţiul public informaţia potrivit căreia judeţul Covasna ar fi ‘repetent’ la atragerea de fonduri europene au dat ‘un mesaj negativ în comunitate’.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a amintit că judeţul Covasna se află pe primul loc în ţară în ce priveşte contractarea fondurilor din PNRR.
‘Vreau să precizez că în primul ciclu financiar, din 2007 până în 2013, judeţul Covasna a fost primul în Regiunea Centru în a atrage fonduri pe cap de locuitor prin Programul Operaţional Regional. Vorbim despre administraţii publice locale, deci nu vorbim despre sfera privată. Acolo este foarte clar, în ce priveşte atragerea de fonduri, că după Alba şi Sibiu urmează Covasna, înainte de Harghita, Braşov şi Mureş, asta fiind 562 euro pe cap de locuitor. Legat de PNRR, vreau să vă spun că nu demult, acum o săptămână, 10 zile, a fost doamna secretar de stat Hegedus Csilla în judeţ, iar dânsa ne-a dat câteva date, că judeţul Covasna este cel mai fruntaş în contractarea fondurilor de la ministerul de resort ‘, a spus Tamas Sandor.
Declaraţiile vin la scurt timp după ce conducerea Startup HUB din Sfântu Gheorghe a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, datele publicate de Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene potrivit cărora în ciclul financiar 2014-2020 în Covasna au fost finanţate proiecte în valoare totală de circa 877,3 milioane de lei din fonduri europene, sumă ce situează judeţul pe ultimul loc în ţară.
‘Putem să vedem că judeţul Covasna şi-a adjudecat ultimul loc între judeţele din ţară. Chiar şi judeţul Teleorman ne-a surclasat. Judeţul Teleorman a contractat sume în valoare de 960 de milioane de lei. Bineînţeles, judeţul Covasna, fiind un judeţ mic, am putea zice că posibilităţile sunt mai mici, dar vedem că un judeţ similar de mic, de exemplu judeţul Sălaj, a contractat sume în valoare de 1,5 miliarde de lei. Concluzia este că în perioada de finanţare 2014-2020 a rămas repetent la absorbţia fondurilor europene. În acest moment, nu ar trebui să începem o dezbatere publică despre cum rezultatul anterior ar fi putut fi mai bun, dimpotrivă, important este să ne pregătim, deoarece în perioada imediat următoare vor fi anunţate proiectele pentru următorul ciclu, iar anumite programe vor fi lansate încă din luna mai. Noi dorim să tragem un semnal de alarmă, că în faţa noastră există multe posibilităţi şi trebuie o cooperare mai strânsă între administraţiile locale, mediul politic, instituţiile din judeţ, asociaţiile profesionale, dar şi mediul de antreprenoriat, pentru că judeţul Covasna nu ar trebui să piardă încă o posibilitate’, a declarat preşedintele Startup HUB, Gruman Robert.
