Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, că modificările la Codul de procedură penală propuse prin proiectul Guvernului au fost în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale a României (CCR), susţinând că ministerul ‘nu a pus nimic în plus şi nu a scăzut din sfera mandatelor de siguranţă naţională nicio infracţiune.
‘Cu privire la interceptări, proiectul nu a intervenit cu nimic în sfera infracţiunilor care intră în aceste interceptări pe mandat de siguranţă naţională. Proiectul nu a făcut decât să propună o procedură, aşa cum a cerut Curtea Constituţională. Guvernul, Ministerul Justiţiei prin proiectul depus la Parlament nu a pus nimic în plus, nu a scăzut din sfera mandatelor de siguranţă naţională nicio infracţiune. Tot ce a făcut acest proiect a fost să propună o procedură, exact cum cere Curtea Constituţională. Noi nu am intervenit acolo unde Curtea Constituţională nu a cerut. Pe parcursul dezbaterii au fost propuneri diverse din partea mai multor parlamentari, aşa cum se întâmplă la fiecare proiect de lege, în final se fixează o formulă care este votată de plen dacă întruneşte numărul de voturi, ceea ce a fost cazul la acest proiect’, a spus Predoiu, la Parlament.
El a afirmat că, din punctul său de vedere, acest proiect de lege are în vedere toate aspectele constituţionale.
‘Eu cred în acest proiect, de aceea l-am trimis în această formă la Guvern, de aceea l-am susţinut în Parlament, de aceea l-am votat public în văzul tuturor, pentru că are în vedere toate aspectele constituţionale, din punctul meu de vedere, cu convingerea mea profesională intimă de care sunt capabil la nivelul de experienţă pe care o am. (…) Dacă pică la Curte… haideţi să ajungem la Curte, deocamdată este un vot dat la Parlament, deocamdată proiectul Guvernului a întrunit numărul de voturi necesare, totul este democratic, totul este normal, aşa cum se întâmplă la orice proiect de lege’, a spus Predoiu.
Ministrul a fost întrebat şi cu privire la faptul că deputaţii UDMR s-au abţinut la votul în cazul acestui proiect de lege.
‘Au părerea dumnealor, că această sferă a mandatelor de siguranţă naţională trebuie să fie mai restrânsă. Nu e un păcat nici că noi avem altă părere, pur şi simplu este un mecanism democratic desfăşurat, cum se întâmplă în orice Parlament’, a spus Cătălin Predoiu.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de modificare a Codului de procedură penală în forma venită de la Guvern, respingând toate amendamentele formulate, inclusiv cele de la Senat.
Proiectul introduce, între altele, un articol nou, care a fost controversat, referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Potrivit celor adoptate, ‘înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări’.
Infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunilor de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.
De asemenea, în acest caz trebuie respectate şi prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări. Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, mai prevede proiectul adoptat.
Iniţial, în Comisia juridică, a fost aprobat un amendament, introdus de parlamentarii PNL, PSD şi UDMR, prin care se excludea folosirea acestor înregistrări în cazul infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate, dar după o dezbatere de două ore preşedintele comisiei, Laura Vicol, a anunţat că, în urma unei decizii în coaliţia de guvernare, toate amendamentele sunt retrase, fiind aprobat un raport cu forma proiectului venită de la Guvern.
