Angajamentul României pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis, a declarat marţi, prim-ministrul Nicolae Ciucă.
El a participat, la Palatul Victoria, la deschiderea oficială a celei de a patra reuniuni a Grupului de lucru pentru implementarea Strategiei UE de combatere a antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, eveniment organizat de Guvern, în cooperare cu Comisia Europeană şi cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
‘Angajamentul României pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis! Vom continua să susţinem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeaşi determinare şi ataşament, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este în creştere în Europa şi în întreaga lume’, a afirmat Ciucă.
Potrivit acestuia, comunităţile evreieşti de pe continentul european resimt din plin aceste evoluţii şi este nevoie de eforturi suplimentare pentru eradicarea acestui flagel.
‘Pandemia de COVID-19 a condus la o deteriorare a situaţiei, iar membri ai comunităţilor evreieşti au devenit ţinte directe ale discursului instigator la ură, răspândit mai ales în mediul online, al teoriilor conspiraţioniste şi ideologiilor radicale. Membrii acestei comunităţi se tem să poarte în public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei, se tem să meargă la sinagogi şi se tem chiar pentru siguranţa lor. În acelaşi timp, răspunsurile statale şi societale la această situaţie sunt de multe ori calificate ca fiind slabe sau ineficiente. Este de datoria noastră să recunoaştem că este nevoie de eforturi suplimentare pentru eradicarea acestui flagel. Constatăm că, din păcate, aceste fenomene câştigă tot mai mult teren, iar faptul că rata de răspunsuri la sondajul recent al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE privind percepţiile membrilor comunităţii evreieşti asupra antisemitismului în Europa este foarte mică este un motiv în plus de îngrijorare’, a susţinut premierul.
Nicolae Ciucă a punctat că agresiunea militară ilegală, ilegitimă şi neprovocată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a arătat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric şi dezinformare susţinute de la nivel statal.
‘Totodată, ne-a reamintit tuturor responsabilitatea ce ne revine, în calitate de reprezentanţi ai statelor, de a intensifica eforturile noastre în acest plan pentru a preveni şi combate eficient asemenea evoluţii nefaste’, a completat Ciucă.
El a salutat prezenţa la lucrări a reprezentanţilor comunităţilor evreieşti din Ucraina şi Republica Moldova.
‘Suntem bucuroşi să avem alături de noi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti ucrainene şi ai autorităţilor din Ucraina, acest stat greu încercat de război, şi să putem afla astfel, în mod direct, care este situaţia reală. În egală măsură, doresc să salut călduros participarea unor membri ai comunităţii evreieşti din Republica Moldova, precum şi a reprezentanţilor Executivului şi să reconfirm, şi pe această cale, că suntem alături de Republica Moldova în eforturile sale de a face faţă dificultăţilor cauzate de actualul context geopolitic. (…) Este lăudabilă şi strategică iniţiativa de a include Ucraina şi Republica Moldova în cadrul lucrărilor acestui grup. Sper ca aceste state să aibă o prezenţă constantă la reuniunile dumneavoastră pentru că astfel vor fi mai pregătite să facă faţă provocărilor şi să se inspire din experienţa noastră. În definitiv, nu peste foarte mult timp, sperăm ca ele să fie parte a Uniunii Europene’, a transmis prim-ministrul Ciucă.
Premierul a evidenţiat că, în ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului şi educaţia privind Holocaustul.
‘La începutul anului 2021, Guvernul României a desemnat un reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului şi a xenofobiei. În mai 2021, Guvernul României a adoptat prima strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi un plan de acţiune aferent. De asemenea, a fost desemnat un coordonator naţional şi a fost constituit un comitet interministerial cu obiectivul de a monitoriza implementarea strategiei. În lunile mai şi decembrie 2022, am aprobat rapoarte foarte detaliate referitoare la implementarea strategiei naţionale, comitetul interministerial dovedindu-se esenţial în dinamizarea eforturilor României de a combate ferm şi fără echivoc antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură’, a arătat Ciucă.
El a amintit, totodată, introducerea materiei ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ în învăţământul liceal. ‘Legea va fi implementată începând cu anul şcolar 2023 – 2024, iar în prezent programa este în stadiul final al aprobării’, a explicat Nicolae Ciucă.
Conform acestuia, continuă demersurile pentru deschiderea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, proiect coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’, obiectiv inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
La nivel european, a reamintit premierul, România a fost unul dintre statele membre care au susţinut puternic adoptarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti.
‘Scopul acţiunilor noastre comune trebuie să fie acela de a proteja valorile şi principiile pe care Europa se fundamentează – drepturile omului, democraţie, egalitate, respectarea libertăţilor cetăţeneşti. (…) Dezvoltarea rezilienţei societale la dezinformare, discurs instigator la ură, radicalizare, discriminare şi antisemitism necesită o abordare plurivalentă şi un parteneriat solid între trei actori principali: stat, societate civilă şi mediul academic. Astfel, comemorarea Holocaustului, onorarea memoriei victimelor, dezvoltarea cercetării şi a educaţiei privind Holocaustul se pot face doar pe baza solidă a acestui parteneriat tripartit. În acest sens, vom continua să sprijinim organizarea de evenimente, precum cel de astăzi, le considerăm o platformă de schimb de bune practici, dar şi o formă de promovare a modului nostru de viaţă european şi a felului în care ne protejăm cetăţenii şi valorile’, a mai transmis Nicolae Ciucă.
