Peste 650 de probe recoltate în cursul anului 2022 din reţeaua publică de alimentare cu apă a mai multor localităţi din Vrancea au fost neconforme, fiind înregistrate depăşiri ale valorilor maxim admise la mai mulţi indicatori, de la E-coli şi enterococi, până la compuşi anorganici precum nitraţi, azotaţi, amoniu, fier sau valori sub nivelul minim admis la clor rezidual, potrivit unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea
La nivelul municipiului Focşani, deşi apa este în mare măsură conformă, pe parcursul anului trecut, a fost înregistrată depăşirea valorii fier în apă, precum şi o valoare sub limita minimă admisă pentru clor rezidual liber la capăt de reţea, ambele cauzate de conductele de distribuţie interioară a apei. Adjud, al doilea municipiu din judeţ, a avut anul trecut probleme cu depunerile de fier şi mangan în apă.
Conform reprezentanţilor DSP Vrancea, cele mai multe neconformităţi înregistrate au avut drept cauză reţelele de distribuţie vechi sau clorinarea manuală a apei, aşa cum se întâmplă cel mai adesea în localităţile mici.
‘Principala cauză pentru care au fost identificate probleme privind calitatea apei la nivelul judeţului o reprezintă reţelele de distribuţie şi tratare a apei foarte vechi, de peste 30 – 40 de ani. Ele sunt întreţinute de primării, reparate, dar, fiind foarte vechi, permit uşor contaminarea apei potabile. Noi monitorizăm apa din punct de vedere fizico-chimic şi microbiologic. De asemenea, în localităţile mici, tratarea apei, clorinarea, se face manual, iar acest fapt, alături de reţelele învechite, poate duce la contaminarea apei din punct de vedere microbiologic. Depistarea prin analize de laborator şi înştiinţarea primăriilor sunt măsurile imediate. Nu am avut din fericire, în Vrancea, de peste 30 de ani, epidemie hidrică, datorată acestor parametri microbiologici’, a declarat directorul DSP Vrancea, Cătălin Graur.
Potrivit sursei citate, niciuna dintre cele peste o mie de fântâni din Vrancea nu este conformă, apa nefiind recomandată pentru consum.
‘Fântânile publice sunt monitorizate anual, dar şi primăriile au obligaţia de a monitoriza, la rândul lor, aceste surse de apă. Toate analizele din toate fântânile monitorizate de noi au fost neconforme. Recomandările către primării au fost de afişare la nivelul acestor fântâni a faptului că apa nu este conformă şi nu este recomandată pentru consum uman’, a precizat Graur.
Situaţia din reţelele de alimentare cu apă de anul trecut nu este cu mult diferită faţă de anii anteriori, dar autorităţile au speranţe că acest fapt va fi remediat curând, multe dintre localităţile din Vrancea fiind incluse în Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) pentru modernizarea staţiilor de tratare şi distribuţie a apei. În unele localităţi, aceste lucrări sunt aproape finalizate.
‘În momentul de faţă se lucrează la noua aducţiune de apă, care este finalizată în proporţie de circa 90%. Aşteptăm să aducem staţiile de tratare a apei pentru cele două sisteme de apă, de la Coza şi Tulnici. Sperăm ca în maxim două luni să fie funcţionale. Problemele de până acum au fost determinate atât de lipsa unei staţii de tratare a apei, cât şi de aducţiunea veche de peste 60 de ani. La Lepşa şi Greşu avem un alt proiect în derulare, prin VranceaAqua, unde constructorul a fost în insolvenţă, a reînceput să lucreze şi sperăm să finalizeze cât mai repede. Majoritatea pensiunilor din zonă dispun de surse proprii de apă. Mai avem şi surse de apă din izvoare, la care ducem probe în fiecare lună la DSP. Apa este de calitate, sursele de apă aflându-se departe de locuinţe sau alţi potenţiali poluatori’, a declarat primarul comunei Tulnici, Aurel Boţu.
O altă localitate unde au fost înregistrate neconformităţi privind calitatea apei este comuna Răcoasa, unde edilul speră că, prin predarea reţelei de distribuţie către operatorul regional şi modernizarea ei, problemele vor fi remediate.
‘Suntem într-un proces de reabilitare a sistemului de captare şi distribuţie a apei. Proiectul nu este încă finalizat. Avem o problemă cu clorinarea şi tratarea apei, care se realizează automat, dar avem nişte apometre foarte sensibile, la care trebuie foarte des umblat pentru că se blochează şi nu mai dau impulsurile corecte pentru clorinarea apei. Am luat decizia să schimbăm aceste apometre şi sperăm că în acest fel să intrăm în legalitate. La nivelul comunei, reţeaua de distribuţie a apei este gestionată de către UAT. Nu suntem nici măcar parte din VranceaAqua, am făcut demersuri în acest sens, dar mai întâi este nevoie să finalizăm această investiţie pe care o avem în derulare’, a spus primarul Vladimir Păun.
În localităţile Bordeşti, Cîrligele, Coteşti, Dragosloveni, Cîndeşti, Gura Caliţei, Gologanu, Milcovul, Năneşti, Suraia – Bilieşti, Tîmboieşti, Tătăranu, Urecheşti, Boloteşti, Străoane, Rugineşti, Homocea şi Lespezi, unde sistemele centrale de aprovizionare cu apă sunt administrate de operatorul regional, sunt în derulare proiecte cu finanţare europeană prin POIM pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor, care au în prezent un grad de realizare cuprins între 40% şi 80%. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă)
