O expoziţie temporară reunind periodice din secolul al XIX-lea, dedicată marcării 30 de ani de la iniţierea Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, a fost vernisată, miercuri seară, la Muzeul Naţional al Literaturii Române.
În vitrinele din spaţiile MNLR sunt expuse periodice precum Dacia Literară, Revista Critică Literară, Românul Literar, Nichipercea, Tinerimea Română, Foaia pentru Toţi, Şcoala şi Biserica, Vocea Română, Vatra, Ghimpele, Moftul Român, Strigoiul, Satirul.
Din paginile revistelor expuse răzbate ‘limbajul extraordinar’ al primilor ziarişti români, a subliniat Mădălina Diaconu, secretarul general al Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), iniţiatorul proiectului expoziţional.
‘Sunt practic cam primele ziare care s-au tipărit în România, cu un limbaj extraordinar, cu un ‘tupeu’, aş spune, al jurnaliştilor de atunci, care arată cât de importantă este această libertate a presei’, a declarat Diaconu, pentru AGERPRES.
Ea a menţionat că expoziţia, intitulată ‘Muzeul presei’, se doreşte una itinerantă.
‘Noi o gândim a fi itinerantă. Probabil că nu vom pleca cu originalele din Bucureşti către oraşele ţării, dar vom găsi o metodă de a expune acolo unde UZPR are filiale puternice, probabil în modul unor afişe sau unor panouri, dar în oraşele unde vom ajunge cei de acolo vor scoate de la arhivă ceea ce au ei din presa timpului’, a spus Mădălina Diaconu.
Potrivit secretarului general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban, ziarele prezentate în expoziţie încearcă să arate că ‘libertatea de exprimare a fost şi este în continuare o valoare importantă pentru noi toţi, că dreptul de a ne exprima şi de a avea o opinie documentată există în continuare’.
‘Este un moment în care Comisia Naţională a României pentru UNESCO adresează mulţumiri jurnaliştilor care îşi salvează menirea prin compensarea de lipsă de informaţie, după cum găsim potrivit ca anul acesta, 2023, anul în care libertatea de exprimare este privită din perspectiva drepturilor omului, să vedem în jurnalişti pe aceia care vor reuşi să ajute cetăţenii care nu au o voce să-şi exprime punctele de vedere şi nevoile pe care le au, fără să uităm că, din păcate, există şi presă şi jurnalişti aserviţi şi faţă de care cu toţii ar trebui să avem o atitudine spunându-le că ne putem apăra şi singuri’, a declarat, pentru AGERPRES, Madlen Şerban.
Întrebată câtă libertate a presei există în ţara noastră, ea a afirmat că nu se poate vorbi nici de ‘sută la sută’, dar nici de un ‘minus’.
‘În opinia mea nu este ‘sută la sută’, dar nu este nici ‘minus’. Fiecare dintre jurnalişti încearcă să înţeleagă care îi este menirea, dar, din păcate, am văzut – şi parcă nici n-aş vrea să-mi amintesc nici unde, nici ce – dar am văzut cum este plătită comunicarea ştirilor, de cine este plătită, dar există o vorbă din străbuni care ne spune că tonul face muzica şi eu cred că mesajul pe care ar trebui să-l avem este către decidenţi să se asigure că asigură toate resursele necesare astfel încât presa să rămână obiectivă, independentă, să promoveze libertatea de exprimare, să aibă grijă de jurnaliştii care semnalează comportamente deviante şi, mai degrabă, să încerce să găsească cauzele, să remedieze, decât să-i pedepsească pe aceia care arată adevărul’, a completat Madlen Şerban.
Directorul MNLR, Ioan Cristescu, a avansat ideea unui muzeu online al presei.
‘Ceea ce are Muzeul Literaturii şi ceea ce, sigur, au şi Biblioteca Academiei, Biblioteca Naţională şi alte instituţii ar putea aduna într-un loc. Aş vrea să propun UZPR, până se va găsi o clădire, să facem un muzeu (al presei – n.r.) online, digital’, a spus Cristescu.
Organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu UZPR, începând de marţi până pe 10 mai, expoziţia, care deschide o serie de evenimente dedicate jurnaliştilor, se doreşte a fi un punct de pornire pentru înfiinţarea unui Muzeu al Presei Româneşti.
Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei pe 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului.
