Fenomenul migraţiei este fluid şi necesită adaptarea legislaţiei la acesta într-un timp rezonabil, a declarat vicepreşedintele USR Dan Barna.
‘Fenomenul acesta al migraţiei, legat de oportunităţile de viaţă ale familiilor, este unul foarte fluid, ceea ce trebuie să învăţăm este exact capacitatea de a ne adapta legislaţia într-un timp rezonabil’, a spus Dan Barna, joi, cu prilejul participării sale la prezentarea unui sondaj al Salvaţi Copiii despre situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Dan Barna a semnalat că a întâlnit cazuri în care familiile au plecat în străinătate pentru perspectiva de şcoală şi spital de mai bună calitate, nu din cauza problemelor ce ţin de resurse materiale.
În opinia sa, faptul că în prezent se poate cumpăra vechime în muncă ar putea determina unele familii să revină în ţară.
‘În momentul în care părinţii pleacă din ţară, trebuie să anunţe la autoritate acest lucru (…). Cred că suntem la etapa în care este necesară o modificare legislativă, astfel încât şi dacă ai plecat şi n-ai făcut lucrul acesta, să poţi s-o faci de acolo, printr-un – nu ştiu – transmis o adresă prin notariat cumva’, a adăugat Dan Barna.
La rândul său, europarlamentarul Victor Negrescu a anunţat că, urmare a conferinţei de joi şi a raportului de cercetare al Salvaţi Copiii România despre situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, va organiza două demersuri.
‘Pe de o parte, voi interpela Comisia Europeană cu privire la situaţia finanţărilor pe această problematică şi modul în care Comisia Europeană, care s-a angajat la elaborarea unei strategii, chiar face tot este posibil pentru a implementa respectiva strategie împreună cu statele partenere şi, de asemenea, o scrisoare către comisarii care se ocupă de această problematică, în aşa fel încât să punem bazele acelui grup de lucru european, în aşa fel încât problematica să fie tratată cu mai mare atenţie de instituţiile europene. Şi aici, când vorbim despre această coordonare, cred că sunt elemente de ameliorare care pot fi implementate mai bine la nivel european. Mă refer aici la colaborarea între, de exemplu, structurile de protecţie socială din România cu structurile de protecţie socială din afara ţării, o comunicare, eventual, în tot ce înseamnă, inclusiv zona educaţională’, a adăugat Victor Negrescu.
