Expoziţia ‘Lăzile de zestre în patrimoniul Muzeului Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti”, reunind 24 de piese reprezentând cele mai importante centre din ţară, a fost vernisată, joi, la Sala ‘Gheorghe Focşa’ a instituţiei muzeale.
‘Trec în revistă Sângeorgiu de Meseş, centrul de la Budureasa, centrul de la Poiana şi nu în ultimul rând o piesă de rezistenţă din centrul de la Nucşoara, datată 10 mai 1863. Alături de lăzile dulghereşti avem şi câteva lăzi pictate, din Ţara Bârsei, din Mărginimea Sibiului, precum şi o serie de lăzi noi ca elemente de valorificare şi de perpetuare a meşteşugului, printre care o ladă din Sibiu, datată 2004, şi o ladă bucovineană a lui Florin Cramariuc, recentă’, a explicat Rareş Dina, curatorul expoziţiei.
Managerul Muzeului Satului, Paula Popoiu, a subliniat că lada de zestre ‘îşi depăşeşte mult statutul de simplu mobilier’.
‘Ea este încărcată de simbolistică, este încărcată de unul din cele mai importante momente ale familiei, nunta, şi este ocazia care se oferă femeii tinere de a-şi arăta măiestria, pentru că înăuntrul lăzii de zestre se află dota fetei, acea dotă compusă în principal din costumele populare şi nu numai. Dar tot ce se află în lada de zestre este comoara femeii. (…) Lada de zestre este şi fala familiei, pentru că, cu cât lada este mai frumoasă, mai decorată şi mai plină de obiecte, cu atât familia este mai prestigioasă. Lada de zestre însoţeşte liantul familiei, femeia. Ea conţine cămaşa de nuntă, care va fi, cândva, şi cămaşa de plecare din această lume. Ăsta era obiceiul la sat. Astăzi, sigur că sunt lucruri pe care le găsim doar în cărţi, în arhive’, a spus Popoiu.
Cu acest prilej a fost lansat volumul ‘Lăzile de zestre din România’, apărut la editura Mega din Cluj-Napoca, în 2022, semnat de Rareş Dina şi Corina Dina, rod al unei îndelungi cercetări în biblioteci sau în depozitele de patrimoniu ale Muzeului Satului, cartea constituindu-se, aşa cum amintea Paula Popoiu, într-o lucrare de referinţă în domeniu.
‘E o carte consistentă, plină nu numai de ştiinţă, dar din care, printre rânduri, răzbate şi pasiunea pentru meserie. Cum aceşti oameni încep să devină din ce în ce mai rari, ei trebuie încurajaţi. Vă recomand cu foarte mare căldură această carte, care, după părerea mea, este de acum baza în momentul în care se va studia lada de zestre’, a mai spus Paula Popoiu.
Tot joi, la Sala ‘Lena Constante’, va fi vernisată o expoziţie dedicată donatorilor, celor care, în cei 87 de ani de existenţă ai acestui imens sat din inima Capitalei, au contribuit la moştenirea culturală, fie că vorbim despre biserici, gospodării, obiecte, elemente ale costumului tradiţional sau tablouri reprezentând muzeul.
În cadrul evenimentului va fi prezentat volumul ‘Am înţeles rostul meu… Părintele Arsenie Papacioc în dosarele securităţii’, apărută la editura Humanitas şi semnată de arhimandrit Andrei Tudor, Mariana Conovici (unul dintre donatorii muzeului) şi Iuliana Conovici.
Momentul va fi urmat, în Sala ‘Victor Ioan Popa’, de un recital al elevilor de la Liceul ‘Iosif Sava’ – Şcoala Gimnazială de Arte ‘Iosif Sava’ din Bucureşti.
