Schimbul de experienţă între Italia şi România privind participarea societăţii civile la controlul legalităţii, cu accent pe protecţia avertizorilor de integritate, a constituit tema unei întâlniri organizate de Ambasada Italiei la Bucureşti, în colaborare cu Autoritatea Naţională Anticorupţie şi Fundaţia Premiul Giorgio Ambrosoli.
Potrivit unui comunicat al ambasadei transmis, joi, AGERPRES, scopul întâlnirii a fost evidenţierea experienţei italiene din ultimele decenii în dezvoltarea de bune practici privind rolul societăţii civile şi al organismelor intermediare organizate în materie de sesizare, prevenire şi combatere a infracţionalităţii, criminalităţii organizate şi corupţiei, stabilind un dialog cu omologii români pe tema integrităţii în sectorul public şi privat, îndeosebi în ceea ce priveşte protecţia avertizorilor de integritate, în vederea transpunerii recentei directive a UE în domeniu în legislaţiile lor naţionale.
La eveniment au participat ambasadorul Alfredo Durante Mangoni. un consilier al Autorităţii Naţionale Anticorupţie (ANAC), Laura Valli, directorul Diviziei Societăţii Civile a UNODC (United Nations Office on Drugs and Crime), Mirella Dummar Frahi, un membru fondator al Fundaţiei Premiului Giorgio Ambrosoli, Mario Carlo Ferrario şi Paolo Bertaccini Bonoli de la Territoria House şi Universitatea Catolică din Milano.
Cu acest prilej, au fost prezentate, după patruzeci de ani, povestea avocatului Giorgio Ambrosoli, comisar lichidator al Băncii Private Italiene, asasinat la comandă în 1979, şi mărturia acestuia în slujba legalităţii şi transparenţei în activitatea bancară şi financiară.
‘Ambasadorul a subliniat că evenimentul urmează liniile directoare deja trasate de această ambasadă, care în aprilie şi octombrie 2022 a găzduit Italian Business Integrity Day şi un seminar privind Convenţia Anticorupţie OCDE la care România intenţionează să adere. Astăzi ne concentrăm atenţia pe protecţia avertizorului de integritate; suntem convinşi că şi în acest domeniu comparaţia dintre experienţele noastre naţionale se poate îmbogăţi reciproc, poate sprijini poziţionarea României în problemele statului de drept şi poate contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale’, se arată în comunicat.
Întâlnirea găzduită în Ambasadă a avut loc la câteva zile după conferinţa internaţională la nivel înalt organizată de Agenţia Naţională de Integritate română, la care a participat şi Giuseppe Busia, preşedintele Autorităţii Naţionale Anticorupţie din Italia. ANAC, care supraveghează respectarea obligaţiilor de transparenţă, desfăşoară o acţiune preventivă şi consultativă în domeniul activităţilor anticorupţie şi de supraveghere în contextul contractelor publice, a devenit un model de referinţă la nivel european şi internaţional, mai precizează sursa citată.
Laura Valli de la ANAC şi-a exprimat aprecierea pentru iniţiativa care ‘dă glas instituţiilor şi societăţii civile pe tema legalităţii şi whistleblowing, din ce în ce mai de actualitate odată cu implementarea Directivei UE şi a proiectului Directivei UE privind lupta împotriva corupţiei’. Bogăţia dezbaterii a confirmat că nu poate exista o luptă împotriva corupţiei care să nu depăşească graniţele fiecărui stat membru şi să nu implice organizaţii ale societăţii civile’, a spus Laura Valli, citată în comunicat.
Mirella Dummar Frahi a subliniat ‘importanţa participării societăţii civile la nivel global la lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii transnaţionale prin Convenţia ONU împotriva corupţiei UNCAC şi cea împotriva criminalităţii transnaţionale UNTOC’.
Mario Carlo Ferrario a ţinut să evidenţieze că ‘experienţa de zece ani a Premiului Giorgio Ambrosoli este o bună practică ce poate constitui un punct de referinţă şi o sursă de inspiraţie şi în alte state ale Uniunii Europene şi nu numai, pentru a scoate în valoare şi a sprijini acţiunile meritorii în condiţii de presiune şi intimidare faţă de cetăţeni în activităţile lor profesionale, un bastion crucial pentru protecţia şi afirmarea substanţială a statului de drept’.
Paolo Bertaccini a încheiat lucrările exprimând speranţa că ‘traiectoria istorică italiană de la începutul anilor ’80 până în prezent, o experienţă deosebită în scenariul internaţional al angajamentului direct şi rolul cheie al societăţii civile şi al organismelor intermediare (asociaţii libere, întreprinderi, profesionişti, reprezentanţi ai intereselor, jurnalişti, universităţi, şcoli, familii, autonomii funcţionale, centre civice) în lupta împotriva mafiei şi infracţionalităţii, pot contribui la căi din ce în ce mai recunoscute în direcţia citizen empowerment şi a abordărilor multi-stakeholder publice – private’.
