O sută de sisteme de filtrare a apei donate de persoane din Statele Unite ale Americii au ajuns zilele trecute în zone afectate de războiul din Ucraina declanşat anul trecut de Rusia.
Sistemele au fost aduse în România de Richard Belflower, din Richmond, Virginia, care a declarat, pentru AGERPRES, că a achiziţionat recipienţi din România pentru a completa sistemele cumpărate din SUA şi care au fost transportate în ultimele trei zile în diferite zone din Ucraina, printre care Nikolaev, Tatarbunar, Odesa şi Herson.
‘În ultimele luni, multe persoane din America au donat bani şi consumabile medicale pentru ucraineni. Eu am fost doar însoţitorul acestor resurse. Am folosit o parte din aceste fonduri şi bani din bugetul personal pentru a cumpăra cele 100 de filtre de apă şi a le transporta’, a afirmat Richard Belflower.
El a mai spus că a aflat despre faptul că oamenii din Ucraina nu au apă potabilă, aşa că şi anul trecut a trimis în Ucraina 25 de sisteme de filtrare a apei.
‘Pentru anul viitor, îmi doresc să găsesc o modalitate de a face acelaşi lucru, dar la o scară mai mare. Cât de mare? Atât cât voi putea. Sunt mulţi oameni care au nevoie de apă. Apa este esenţială pentru sănătatea noastră. Sistemele acestea pot filtra un milion de galoane de apă, dacă sunt folosite corespunzător’, a menţionat Richard Belflower.
Donatorul american a fost şi anul trecut în Isaccea şi i-a ajutat pe ucrainenii care au ajuns în România prin punctul de trecere a vămii din oraşul tulcean. El şi-a amintit că a fost impresionat de modul în care bisericile i-au ajutat pe ucraineni.
‘Am fost foarte impresionat de biserici. Şi-au deschis uşile şi i-au lăsat pe oameni să doarmă în paturi sau pe jos. Am vrut să ajut şi am decis să fiu şofer şi am transportat refugiaţi în Luncaviţa, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Bucureşti. Mi-am pus credinţa în acţiune şi am hotărât să vin să ajut, nu doar să mă rog pentru oamenii din Ucraina. Dorinţa mea e să le fiu de folos’, a afirmat Richard Belflower.
Referindu-se la ce a văzut în ultimele zile în oraşele în care a lăsat filtrele de apă, donatorul american a prezentat situaţia socială.
‘Nu există posibilitatea de a face rost de bani, de venituri. Cred că nu pleacă din Ucraina, pentru că în unele zone nu există transport. Pe străzi, vezi una sau două maşini. Sunt oameni bătrâni, mame cu copii mici, oameni care nu mai au nimic. Sunt foarte rezistenţi şi recunoscători pentru sprijinul primit. Eu am fost recunoscător că am putut ajuta’, a menţionat Belflower.
În vama româno-ucraineană din Isaccea, donatorul american este cunoscut de voluntarii români şi ucraineni.
Maşinile de mare tonaj aglomerează în continuare zona, iar autovehiculele cu numere de înmatriculare de Ucraina stau la rând pentru a se întoarce în ţara măcinată de război.
‘Am plecat pentru că am găsit de lucru aici. M-am pornit că n-avem cu ce trăi acolo. N-avem nici de muncă, nici ce trebuie să hrănim copiii. Ei vor să mănânce, să bea apă, trebuie să plăteşti gazul, una, alta, dar de unde, dacă nu avem unde munci? Sunt mulţi oameni care nu primesc bani. Au zis că nu-s bani în ţară. Tare multă lume fără bani, fără pâine, fără apă, e greu, tare greu’, a spus Ana B., din Odesa.
Ea aştepta în vama din Isaccea, alături de patru nepoţi şi soţul ei, să ia un microbuz spre Bucureşti. Acasă, în Ucraina, spune că şi-a lăsat mama plângând în casă şi pe una dintre fiice care nu poate să plece, pentru că trebuie să o îngrijească pe soacra ei, recent operată, şi pe soţul ei, cardiac.
‘Lângă Odesa nu se mai aud sirene aşa tare, dar zilele astea au fost împuşcături prin prejurul oraşului. (…) Vin voluntari şi ajută oamenii, dar alte oraşe n-au niciun ajutor. Sunt oameni care stau şi fără apă, şi fără pâine, şi fără mâncare, şi fără leacuri. Oamenii toţi pleacă din ţară, că n-au cu ce trăi, n-au unde munci, copiii trebuie îmbrăcaţi, hrăniţi. (…) Foarte puţini tineri sunt pe stradă, şcolile au puţini copii’, a povestit femeia din Ucraina.
Spune că munceşte de la vârsta de 15 ani şi că niciodată nu s-a gândit că va fi nevoită să renunţe la tot. A lucrat în România câteva luni, iar recent a fost în Ucraina pentru a-şi face paşaportul biometric, necesar la angajare.
‘Am tot am auzit că grăiesc (unii, n.red.) că nu e drept ce se face în Ucraina, că eu am fost în Bucureşti vreo trei luni, am fost tot la muncă, şi chiar românii strigau aşa vorbe, nu frumoase pe noi. I-am zis femeii că n-am venit să ne daţi voi ceva sau să luăm ceva de la tine, din casă. Nu de bună-voie am ieşit din ţara mea, ci de chin. Mai bine, rugaţi-vă la Dumnezeu să nu fie război la voi în ţară, să nu ştie nimeni, nimeni ce e războiul!’, a adăugat Ana B., din Odesa.
Potrivit Gărzii de Coastă, de la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, prin vama din oraşul tulcean Isaccea au intrat în Uniunea Europeană peste 350.000 de persoane din Ucraina. AGERPRES / (A, AS – autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă)
