Lotca cu parus, barcă tradiţională pescărească specifică lipovenilor din Delta Dunării, a avut la bord, la acest sfârşit de săptămână, primii turişti ai sezonului, care s-au arătat încântaţi de experienţa avută.
Primele excursii din acest an în complexul lagunar Razim-Sinoe au avut loc sâmbătă. Turiştii s-au îmbarcat în lotci în miniportul din Jurilovca şi au putut să vadă răsăritul soarelui la Capul Doloşman şi să-şi înceapă ziua cu poveşti despre împrejurimi, inclusiv lacuri.
‘Pe partea dreaptă, avem Lacul Zmeica. Este cele mai mic dintre cele patru mari lacuri ale complexului. Zmeica are 5.000 de hectare, iar Goloviţa, lacul pe care ne aflăm, are 12.000 de hectare. Mai în faţă, vedeţi o lizieră de copaci. Acolo este Grindul Lupilor. Malul se bifurcă la un moment dat, iar Grindul Lupilor devine malul Lacului Zmeica. În faţă, avem delimitarea între lacurile Goloviţa şi Sinoe. Sinoe este al doilea lac ca mărime dintre cele patru, are peste 20.000 de hectare şi este singurul care avea conexiune directă cu Marea Neagră’, a povestit turiştilor Paul Condrat, cel care a dat viaţă lotcii cu parus.
Cel mai mare lac din complex este Razim care are o suprafaţă de 42.000 de hectare.
‘Noi, lipovenii, spunem că numele Razim sau Razelm ar veni de la un conducător al cazacilor de pe Don care ar fi ajuns în zonă. Eu nu sunt de acord cu această ipoteză. Nu există documente certe, aşa cum nu am descoperit încă documente care să confirme ipoteza mea că numele e de origine turcă. În varianta turcească avem două subvariante. Una dintre ele spune că Razim ar fi fost numele unui bei care ar fi avut domenii în zonă, iar a doua că este o formă a expresiei ‘Fii fericit!’. Subvarianta asta îmi place mai mult. Mă gândesc că i-au dat acest nume datorită abundenţei de peşte şi a bucuriei, fericirii pe care o aducea această abundenţă’, a explicat Paul Condrat.
Plimbarea pe Lacul Goloviţa se face cu viteză mică, iar una dintre cele două bărci foloseşte motorul şi o tractează pe a doua. În baza exclusivă a velei, viteza bărcilor ar fi foarte mică, iar excursia anunţată a fi de două ore ar dura de cel puţin de trei ori mai mult.
Până la Capul Doloşman, destinaţia expediţiei, este timp însă de poveşti şi despre oamenii care şi-au lăsat amprenta asupra locurilor.
‘Grigore Antipa, atunci când era directorul Administraţiilor Pescăriilor Statului, a iniţiat Legea pescuitului în 1892, lege prin care resursa piscicolă a devenit monopol al statului. Din acel moment, pescarii au plătit o redevenţă pe kilogramul de peşte prins. A fost o măsură benefică şi sistemul s-a dovedit productiv, pentru că anterior se arendau luciile de apă şi se exploatau intensiv, fără măsuri de ameliorare a resursei. Atunci s-a decolmatat Canalul Dunavăţ, s-a decis construirea Canalului Dranov’, a amintit Condrat.
La Capul Doloşman, rezervaţie naturală, apar zidurile cetăţii Orgame-Argamum, prima aşezare de pe teritoriul actual al României menţionată într-un document antic scris.
‘Acolo e basilica cu oracol, îi spun eu. E o basilică de mici dimensiuni. Doar absida altarului sugerează că e basilică. Are o încăpere de până în 10 metri lungime, 5 metri lăţime, cu un puţ în basilică adânc de vreo patru metri care comunică cu un alt puţ cu aceeaşi adâncime printr-un tunel de vreo 10 metri lungime. Arheologii spun că această amenajare subterană ar fi avut rolul oracolului, pentru că în zonă nu există grote naturale. Ei au construit această amenajare, unde se făceau previziuni. În plus, aici s-a descoperit material ceramic asociat cu cultul lui Apolo’, a povestit Paul Condrat.
De pe apă se pot observa alte basilici ale cetăţii, iar, la poala falezei înalte de aproape 30 de metri, Paul Condrat întinde vela unei bărci, aşa încât turiştii pot face fotografii sau pot afla mai multe lucruri despre lotca cu parus.
‘Aici, se fac reglaje manuale, nu e ca pe un velier dedicat, unde ai comenzile pe scripeţi sau automatizate’, a precizat Condrat.
Din cea de-a doua barcă este ajutat de Iulian Bîrsei, un tânăr de 37 de ani care o afacere în domeniul tâmplăriei şi care îşi doreşte să-şi extindă activitatea şi în turism.
‘Vreau să ducem mai departe tradiţia. E o senzaţie unică atunci când poţi să conduci o barcă fără motor. Sunt electrician de de profesie şi am fost în Irlanda. Am văzut un sat de pescari transformat într-unul turistic şi cred că în Jurilovca se pot face multe. Nu regret nicio clipă că m-am întors în Jurilovca’, a afirmat Iulian Bîrsei.
Turiştii care au fost în lotcile cu parus s-au arătat încântaţi de experienţă.
‘Este o super iniţiativă. Am învăţat cum se practica în trecut o călătorie cu barca pe lac. A fost o călătorie autentică. Cu o barcă cu motor nu este la fel de plăcut. Este o barcă de pescuit, nu una dedicată exclusiv plimbărilor, dar asta e şi mai interesant. Când s-a ridicat vela, parcă a stat timpul pe loc. Eram conectaţi cu natura’, a declarat Tiberiu D., din Bucureşti.
La finalul excursiei, oaspeţii pot opta pentru un prânz pescăresc cu preparate specifice zonei, dar şi cu cântece tradiţionale lipoveneşti interpretate de ansamblul Juraveli din localitate.
Primele excursii cu lotca cu parus din acest an au făcut parte din programul evenimentelor organizate de asociaţia ‘Descoperă Jurilovca’ cu prilejul lansării volumului ‘Bucătăria Hoinară se găteşte de plecare’, de Răzvan Voiculescu şi Adriana Lucaciu.
‘Lotca, lotca cu parus fac parte din tezaurul local şi ar trebui să facă parte din patrimoniul naţional românesc. Lotca este de fapt una dintre cele două sau trei ambarcaţiuni tradiţionale folosite de-a lungul timpului în România. Pentru Deltă, folosirea este atestată de aproape 300 de ani, de când sunt lipovenii în zonă. Parusul este vela tradiţională folosită de pescari pentru propulsarea acestei lotci. Se foloseşte în general în zonele deltei cu spaţii largi, deschise, în zona lagunelor Razim-Sinoe, în comunităţile pescăreşti Jurilova şi Sarichioi, la Sfântu Gheorghe, Sulina şi mai puţin în Deltă’, a precizat, pentru AGERPRES, Paul Condrat.
În 2010, el a accesat o finanţare pusă la dispoziţie de o firmă privată, prin intermediul Asociaţiei ‘Salvaţi Dunărea şi Delta’, pentru dezvoltarea comunităţilor din rezervaţie, iar în anul următor, după cursurile de antreprenoriat, el a lansat lotca cu parus.
Întemeiată la începutul secolului al XIX-lea de lipoveni, comuna Jurilovca, situată pe malului complexul Razim-Sinoe, a devenit la finele aceluiaşi secol un centru piscicol important care a decăzut la sfârşitul secolului următor, din cauza supraexploatării resurselor naturale. Aflată în apropierea sitului arheologic Argamum, primul oraş atestat documentar de pe teritoriul actual al României, comunitatea şi-a conservat tradiţiile care, alături de peisaj, constituie principalele atracţii turistice. Jurilovca este una dintre comunităţile din România care în anul 2013 a primit Premiul european de excelenţă pentru turism accesibil din partea Comisiei Europene.
O excursie cu lotca cu parus de două ore costă 45 de lei. Turiştii pot alege şi excursii mai lungi.
