Gropi comune cu rămăşiţele a mii de victime ale represiunii staliniste au fost descoperite în Tiraspol în urma unor săpături efectuate în ultimii ani, iar în memoria acestora ar trebui ridicat acolo un memorial, a declarat, marţi, la Alba Iulia, cercetătorul Virgiliu Bîrlădeanu, şef Secţie Istorie Contemporană la Institutul de Istorie din Republica Moldova.
‘La Tiraspol, recent s-au terminat cercetările asupra gropilor comune care au rămas în urma valului de represiuni din 1937, 1938 şi s-au descoperit în jur de 5.000 de oameni împuşcaţi în cap. Este o informaţie pe care noi trebuie să o aducem la cunoştinţa societăţii, societatea trebuie să o cunoască. Este o zonă specială. Autorităţile separatiste, cei care sunt la Tiraspol, administraţia separatistă nu este prea interesată ca această informaţie (…) să fie cunoscută, dar este de datoria noastră să ridicăm acolo un memorial’, a spus Virgiliu Bîrlădeanu.
Cercetătorul a explicat, pentru AGERPRES, că excavările arheologice la Tiraspol s-au derulat în mai mulţi ani, cu anumite întreruperi, fiind uneori îngrădite cercetările.
‘S-au făcut săpături la începutul anilor ’90. Ele s-au reluat în 2017, 2018, 2019, apoi a intervenit o pauză (…). În 2021, 2022 s-au făcut săpături masive. (…) În octombrie anul trecut, erau deja 4.600 de victime descoperite în urma acestui carnagiu, produs în anii ’36-’38, numit ‘Marea teroare’. La Tiraspol, conform documentelor, noi ştim că avem dosarele unui număr de peste 5.000 de oameni împuşcaţi, ceilalţi fiind deportaţi în Siberia. Cercetătorii pregătesc un volum care, eu cred, va elucida realităţile de acolo şi vor aduce la cunoştinţa societăţii ce s-a întâmplat acolo’, a menţionat Bîrlădeanu.
Istoricul a spus că într-o noapte puteau fi împuşcaţi şi 260 de oameni.
‘S-au descoperit gropi în care oamenii au fost chiar identificaţi, după ora la care s-a produs execuţia şi după obiectele descoperite în buzunarele celor împuşcaţi. Deci luând listele şi procesele verbale s-au identificat persoanele. Sunt gropi multiple şi în foarte multe straturi. Sunt şi gropi de obiecte personale care au fost aruncate acolo’, a adăugat cercetătorul.
Cei care şi-au pierdut viaţa acolo erau consideraţi duşmani ai puterii sovietice.
Potrivit istoricului, osemintele au fost reînhumate în locuri speciale, iar o parte din obiectele personale descoperite urmează să intre în colecţiile unor muzee, inclusiv în cea a Muzeului Naţional de Istorie de la Chişinău.
Chiar dacă deocamdată realizarea unui monument e dificilă, cercetătorul este optimist că lucrurile se vor schimba şi printr-un proiect comun transfrontalier sau chiar o colaborare între cele două maluri ale Nistrului va fi amenajat un astfel de memorial.
