Consilierii generali ai Capitalei vor dezbate în şedinţa de luni implementarea a două proiecte, în valoare totală de şapte milioane de lei, pentru testare genetică în cancerele ereditare şi testare Babeş Papanicolau în mediu lichid.
Cele două programe urmează să fie implementate în perioada iunie 2023 – decembrie 2024.
Proiectul de testare genetică va avea un buget multianual de 6 milioane de lei şi 1.500 de beneficiari, dintre care 500 în anul 2023. Sprijinul financiar va fi în cuantum de 4.000 de lei/beneficiar.
Proiectul privind testarea Babeş Papanicolau va avea un buget multianual de 1.000.000 lei şi un număr estimat de 10.000 de beneficiare, dintre care 3.000 în anul 2023. Sprijinul financiar acordat va fi în cuantum de 100 de lei/beneficiară.
Finanţarea se va realiza din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.
Conform referatului de aprobare care însoţeşte primul proiect, cancerele ereditare sunt diagnosticate în aproximativ 5-10% dintre cazuri şi reprezintă ‘o provocare în practica oncologică’. Obiectivul programului îl reprezintă evaluarea riscului de apariţie a următoarelor tipuri de cancer: mamar, ovarian, de endometru, de prostată, colon şi rect, pancreas, sarcoame, tumori rare.
Proiectul se va derula prin unităţile sanitare publice şi/sau private specializate în efectuarea testelor moleculare, cu care ASSMB va încheia un contract de afiliere.
Beneficiarii sunt pacienţii cu vârsta peste 18 ani, cu domiciliul stabil sau viza de reşedinţă în Municipiul Bucureşti, obţinută cu cel puţin şase luni înainte de data depunerii cererii de aplicare, care au indicaţie medicală de la medicul specialist oncolog.
În raportul de specialitate se reaminteşte că ASSMB a derulat în anii precedenţi un proiect de testare genetică a mutaţiilor genelor BRCAl şi BRCA2 la pacienţii diagnosticaţi cu cancer mamar.
‘Acest proiect a permis pacienţilor diagnosticaţi cu mutaţii patogene să beneficieze de o abordare chirurgicală complexă inclusiv de chirurgie profilactică şi de tratament sistemic adaptat atât în cazurile incipiente, cât şi în cele avansate’, precizează sursa citată.
Se estimează că în Bucureşti sunt diagnosticate anual 850 de noi cazuri de cancer mamar, 200 cancere de endometru, 150 de cancere de ovar, 375 de cancere de prostată, 580 de cancere de colon şi 375 de cancere de pancreas.
‘Testarea genetică în aceste cazuri poate aduce informaţii medicale care vor fi integrate în planul de management al pacientului în vederea obţinerii unor rezultate mai bune. (…) Rezultatele acestor testări permit selecţia optimă a pacienţilor ce necesită tratamente chimioterapice, personalizarea acestor tratamente, accesul la terapii individualizate, evaluarea riscului familial, realizând atât o îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor oncologici, dar şi economii semnificative pentru Programul Naţional de Oncologie’, se arată în document.
Conform referatului de aprobare care însoţeşte cel de-al doilea proiect, în România, în fiecare an se înregistrează 4.343 de cazuri noi de cancer de col uterin şi 1.909 de decese cauzate de aceasta boală, ţara noastră fiind una dintre cele mai afectate în ceea ce priveşte mortalitatea ce are drept cauză cancerul de col uterin. Segmentul de vârstă cel mai afectat este între 40-60 de ani, dar în ultimii ani s-a constatat o incidenţă crescută şi în rândul femeilor aflate într-un segment mai mic de vârstă, începând cu 26 de ani. Astfel, specialiştii recomandă ca testele Papanicolau să fie efectuate anual femeilor cu vârsta cuprinsă între 26-60 de ani.
‘La sfârşitul anilor 1990, au fost introduse noi metode de testare automate, bazate pe mediul lichid. Aceste tehnologii noi cresc substanţial numărul de probe considerate satisfăcătoare pentru interpretare şi îmbunătăţesc depistarea celulelor canceroase prin identificarea mai multor leziuni intraepiteliale scuamoase. Testul Babeş Papanicolau în mediu lichid reprezintă o modalitate mult îmbunătăţită de testare, comparativ cu citologia convenţională’, se arată în document.
Beneficiarele proiectului sunt femeile cu vârsta de peste 26 de ani, cu domiciliul stabil în Municipiul Bucureşti sau viza de reşedinţă obţinută cu cel puţin şase luni înainte de depunerea cererii, care au indicaţie medicală de la medicul specialist ginecolog/oncolog sau medicul de familie.
