Osemintele scriitorului şi compozitorului Anton Pann au fost reînhumate, marţi, într-un mormânt nou la Biserica ‘Sfântul Stelian – Lucaci’ din Capitală, lăcaşul unde acesta a cântat în ultima parte a vieţii.
Mormântul scriitorului a fost relocat şi reamenajat ca parte a proiectului de reabilitare a Bisericii ‘Sf. Stelian – Lucaci’, care a intrat, începând din 2020, într-un amplu proces de restaurare, consolidare şi renovare, osemintele fiind aşezate într-o raclă sculptată în lemn, informează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.
‘A fost cântăreţ la o mulţime de biserici din Bucureşti, a cântat la o mulţime de mănăstiri din Ţara Românească şi Transilvania, a scris enorm pentru perioada în care a trăit şi a fost deopotrivă celebru în muzica bisericească pe care, la dorinţa Mitropolitului Dionisie Lupu, a transpus-o în grai românesc, el fiind cooptat într-o comisie specială desemnată de mitropolit, deşi avea atunci vârsta de doar 23 de ani. (…) Era, în felul acesta, recunoscut deja ca o mare personalitate în domeniul muzicii şi al componisticii’, a amintit Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul, care a oficiat Sfânta Liturghie şi slujba reînhumării.
Ierarhul a elogiat activitatea de profesor a lui Anton Pann la cel dintâi seminar înfiinţat la Bucureşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca şi cea de traducător din limba greacă a unor cărţi de muzică bisericească.
‘A scris poezii, a scris proză, poveşti, aşa că personalitatea lui este una dintre cele mai mari ale timpului său’, a mai spus PS Varlaam.
Poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist, Anton Pann (1796 – 1854) a compus actualul Imn de stat al României (‘Deşteaptă-te, române!’).
Eminescu îl descria în poezia ‘Epigonii’ ca fiind ‘isteţ ca un proverb’, Lucian Blaga i-a dedicat o piesă de teatru, iar Alfred Mendelsohn – o operetă.
Mai multe lucrări ale lui au fost prelucrate în Oratoriile Bizantine de Paşti şi de Crăciun ale compozitorului Paul Constantinescu.
Biserica ‘Sfântul Stelian – Lucaci’, care adăposteşte moaştele Sfântului Stelian, se află, potrivit www.crestinortodox.ro, în vecinătatea Colegiului Naţional ‘Matei Basarab’ din Bucureşti. Moaştele Sfântului Stelian au ajuns în Muntele Athos după ce Asia Mică a fost cucerită de turcii selgiucizi (secolul 11). În anul 1736 a fost adusă o particică din sfintele sale moaşte de către mitropolitul Ştefan al II-lea al Ţării Româneşti.
