Preşedintele Academiei Române, istoricul prof univ dr Ioan-Aurel Pop, a afirmat vineri, la Muzeul Ţării Crişurilor (MTC) din Oradea, că relaţiile stabilite cu alte 35 de academii europene oferă ocazia de a face cunoscute cercetările româneşti, dar şi de a afla puncte de vedere diferite ‘pentru că istoria nu-i matematică’.
‘Legăturile există. Avem acorduri semnate, de către Academia Română, acum după căderea comunismului, în total cu vreo 35 de academii europene. Şi ne străduim să mergem şi să vorbim cât putem, îi invităm şi pe ei, să învăţăm de la ei, să ne spună punctele lor de vedere. Pentru că istoria nu-i matematică. În istorie, aceleaşi date le folosesc şi eu şi ar trebui să le folosească şi colegii din vecinătate. Dar hai să zicem că nu aceleaşi, 80%, că nu le avem pe toate toţi. Dar se interpretează greşit. Şi dacă în Occident vă duceţi să vedeţi cum prezintă un englez o conferinţă despre Napoleon Bonaparte şi cum prezintă un francez acelaşi subiect vă veţi convinge că nu numai noi suntem cu oile noastre şi ei cu oile lor. Că şi occidentalii sunt la fel. Niciodată nu vor fi prezentate anumite personalităţi istorice la fel, peste tot. Asta nu înseamnă că nu trebuie să căutăm adevărul. E ca şi cum ai zice: ‘Dom’le, şi-aşa mâine voi fi iară flămând, mai bine să nu mai mănânc deloc’. Aşa e când zici că nu mai căutăm adevărul că tot nu-l găsim pe ăla absolut. Adevărul absolut e apanajul lui Dumnezeu. Trebuie să ne obişnuim cu treaba asta. Nici matematicienii, nici fizicienii, nici chimiştii nu ajung vreodată la adevărul absolut. Dar căutăm ce? Adevărul nostru omenesc. Şi acest adevăr omenesc trebuie să ne ghideze’, a afirmat Ioan-Aurel Pop.
Iar prin participarea la reuniuni internaţionale, la congrese şi alte conferinţe, este important să încercăm să ne prezentăm în limbi de circulaţie europeană, a subliniat preşedintele Academiei Române.
‘Dacă se poate, să învăţăm şi limbile vecinilor noştri. În Ungaria le face plăcere să vorbeşti ungureşte, în Italia nici nu poţi vorbi englezeşte că nu te-ascultă nimeni – se consideră şi sunt o mare cultură; în Franţa au început să adopte la congrese limba engleză, spre ruşinea lor şi a înaintaşilor lor care au cultivat limba francează, dar se bucură când vorbeşti franţuzeşte’, a spus Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei Române a răspuns astfel la o întrebare adresată din public privind diseminarea cercetării din cadrul instituţiei, după ce invitatul a susţinut o conferinţă pe tema ‘Iancu de Hunedoara şi geneza Cavalerului Alb al Occidentului’.
Vorbind despre Iancu de Hunedoara, istoricul Ioan-Aurel Pop a menţionat că sunt foarte multe fire care l-au legat pe acesta de Oradea, amintind că a fost guvernator al Regatului Ungariei, între 1446 – 1452, cea mai înaltă funcţie ocupată până atunci de un român, şi care a avut ‘sub mâinile sale’ 350.000 kilometri pătraţi, de la Marea Adriatică până la Marea Neagră.
‘Să vă gândiţi că în 1447, la Târgovişte, s-a intitulat voevod al Ţării Româneşti şi că în documentele de tinereţe, vreo cinci am numărat eu, se intitula Iohanes Olahus, adică Ioan Românul. Puţină lume ştie şi şi mai puţină lume îl evocă. Asta ca să răspund la întrebarea altora: Ce caută Corvine în imnul naţional? Andrei Mureşan zice: Mihai, Ştefan, Corvine. Corvinii fac parte şi din istoria noastră şi dacă fac parte nu-i luăm din istoria altora. Iar fiul său, Matia Corvin, are un rost şi pentru români şi pentru maghiari’, a spus academicianul.
Ioan-Aurel Pop s-a referit, în conferinţa sa, şi la ‘primul roman adevărat al Occidentului’, apărut în 1490 şi numit Tirant lo Blanc, al cărui autor, Joanot Martorell (1413 – 1468), ar fi fost inspirat de însuşi Iancu de Hunedoara în întruchiparea eroului principal.
‘Există mărturii care arată că modelul a fost Ioan sau Iancu de Hunedoara, ilustru comandant de oşti, voevod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei, căpitan al Regatului ungar şi aş adăuga, pentru scurt timp, voevod al Ţării Româneşti. Eu eram convins până nu de mult că Iancu de Hunedoara e originar din ţinutul Hunedoarei prin familia lui. Şi uite că a ieşit la iveală clar că-i originar din Ţara Românească şi că într-adevăr e rudă cu dinastia Basarabi. Altfel nu-l acceptau… Şi cum moşia familiei Corvinilor, în judeţul Argeş la confluenţa cu judeţul Vâlcea, se numea Corbii de piatră, e o întrebare în legătură cu corbul cu inel din stemă’, a mai spus academicianul.
Moderatorul conferinţei, directorul MTC, prof univ dr Gabriel Moisa, a subliniat, cu emoţie, că este o întâlnire de excepţie, cu atât mai mult cu cât reputatul academician şi rector al UBB Cluj-Napoca i-a fost profesor în anii studenţiei. ‘Noi suntem mândri că suntem produse ale Clujului universitar’, a punctat managerul MTC.
Un cuvânt de salut a fost rostit şi de către directorul Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău, prof univ dr Sorin Şipoş, care a subliniat rolul academicianului Ioan-Aurel Pop, după 1990, în dezvoltarea învăţământului istoric orădean.
‘Eu sunt şi foarte emoţionat pentru că prima lucrare de licenţă pe care domnia-sa a coordonat-o a fost a mea şi prima lucrare de doctorat pe care dânsul a coordonat-o a fost, de asemenea, a mea, teza mea dedicată istoricului Silviu Dragomir. Am încercat să preiau de la domnia sa tot ceea ce a dat scrisului istoric românesc, de la analiza pe text, la generozitatea intelectuală, de la partea academică, la felul în care se raportează la societate şi nu în ultimul rând, acea umanitate, bunătate, pe care am găsit-o de fiecare dată când am apelat la ajutorul domniei-sale’, a spus Sorin Şipoş. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
