CCR: Discutarea sesizării privind Institutul Român pentru Drepturile Omului – amânată pe 14 octombrie

Curtea Constituţională a României a amânat, joi, pentru 14 octombrie, discutarea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea actului normativ care modifică şi completează Legea 9/1991 referitoare la înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Şeful statului arată în sesizarea trimisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, că legea este neclară şi lipsită de predictibilitate. ‘Analizând modificările aduse Legii nr. 9/1991, prin raportare la conferirea unui statut de autoritate administrativă autonomă, observăm lipsa oricăror prevederi referitoare la actele acestei autorităţi şi, implicit, la exercitarea prerogativelor de putere publică. Altfel spus, lipsa acestui aspect esenţial, care ar fi trebuit să fie văzut de legiuitor în legătură intrinsecă cu dispoziţia normativă de înfiinţare, conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie prin raportare la prevederile art. 117 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Având în vedere că, la art. I pct.1 din legea criticată, IRDO este calificat ca o instituţie publică de interes naţional, chiar dacă autonomă, dar fără prerogative de putere publică, apreciem că legea ar fi trebuit adoptată ca lege ordinară, însă în acest caz ar fi trebuit dezbătută şi adoptată, în calitate de Cameră decizională, de Camera Deputaţilor’, se explică în sesizarea de neconstituţionalitate. Potrivit şefului statului, IRDO este o instituţie publică de interes naţional, cu profil ştiinţific şi de informare în domeniul drepturilor omului, având în vedere statutul, obiectul său de activitate, scopul pentru care a fost creat, precum şi entităţile cu care colaborează. ‘Cu toate că domeniul reprezentat de efectuarea de cercetări privind diverse aspecte ale promovării şi respectării drepturilor omului în România şi pe plan internaţional poate fi circumscris unui anumit interes public, legiuitorul nu a acordat statut de utilitate publică şi nici nu a autorizat institutul să presteze un serviciu public’, spune Iohannis. În opinia sa, este neclară atribuţia IRDO care vizează ‘menţinerea şi funcţionarea unui centru de documentare şi consultare, conţinând texte de convenţii internaţionale, legi, documente, studii şi publicaţii referitoare la drepturile omului, precum şi oferirea de consultanţă specializată în domeniu’. ‘Pe lângă modul lacunar de reglementare, care nu precizează în mod explicit ce forme îmbracă această consultanţă, respectiv ce anume activităţi concrete implică din partea IRDO, apreciem că oferirea de consultanţă specializată în domeniul drepturilor omului reprezintă o formă de consultanţă juridică ce intră în contradicţie atât cu Legea nr. 51/1995, cât şi cu jurisprudenţa amintită a Curţii Constituţionale’, se menţionează în sesizare. Şeful statului solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.