Cheltuielile neeligibile din proiectele europene ar trebui să fie considerate implicare din partea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), a declarat, miercuri, ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, care a arătat că, în acest context, ar trebui să fie reglementată cofinanţarea fie prin intermediul Trezoreriei, fie prin împrumuturi.
‘Există o lege în care tot ce înseamnă proiecte pe fonduri europene plafonul UAT-ului respectiv nu mai este un impediment, ceea ce ar trebui să milităm pe viitor este ca cheltuielile neeligibile, şi mă refer aici la o serie de cheltuieli care pică în sarcina beneficiarului, să fie considerate ca şi implicare din partea UAT-ului pentru realizarea acelui proiect, care de altfel are în proporţie de 80-90% sume eligibile şi sunt în cadrul proiectului, dar este necesară această cofinanţare, în aşa fel încât fie prin Trezorerie, fie prin împrumut să poată accesa şi să poată acoperi partea de neeligibilitate. În prezent, nu este recunoscută de către Ministerul Finanţelor şi de către CAIL partea de contribuţie neeligibilă şi atunci prin intermediul Asociaţiei Municipiilor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România să încercăm să reglementăm, fiindcă, de fapt, impasul intervine atunci când nu ai partea de cofinanţare’, a explicat Veştea, la sediul PNL.
El a precizat că discuţiile din şedinţa de lucru a conducerii PNL cu preşedinţi de Consilii judeţene şi primari de municipii liberali au vizat proiectele prin Programul ‘Anghel Saligny’, pe cele cinci axe din PNRR şi pe cele derulate prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii.
Preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, a explicat că modul în care sunt constituite bugetele judeţele permite doar derularea unor investiţii ‘mărunte’, cel mult reparaţii, nicidecum modernizări substanţiale. Potrivit acestuia, principala problemă este cofinanţarea proiectelor pe fonduri guvernamentale sau pe fonduri europene pe care trebuie să o asigure Consiliile judeţene.
‘Şansa pe care judeţele o au de a se dezvolta şi de a implementa proiecte importante o dau finanţările din proiectele pe fonduri guvernamentale sau pe fonduri europene. Este o perioadă în care pe piaţă, să spunem aşa, sunt fonduri europene generoase, dar şi prin programe guvernamentale. Fiecare suntem interesaţi să accesăm cât mai multe dintre aceste proiecte, însă provocarea pe care o avem ţine de cofinanţarea pe care trebuie s-o asigure Consiliile judeţene’, a explicat Cîmpean.
La rândul său, primarul Municipiului Bistriţa, Ioan Turc, a arătat că problema este legată de cofinanţarea proiectelor.
‘În momentul de faţă, împrumuturile nu pot fi accesate pentru că ele se reţin ca şi grad de îndatorare. Deci, avem nevoie de o modificare legislativă în aşa fel încât să avem acces fie la împrumuturi de Trezorerie, fie la împrumuturi contractate de pe piaţa liberă, împrumuturi care să nu fie reţinute în gradul de îndatorare. Am încredere că se va găsi această soluţie, problema este una generală, nu vizează doar un municipiu sau doar un Consiliu judeţean, este o discuţie care este de interes naţional pentru tot ceea ce înseamnă primării şi Consilii judeţene la nivelul ţării. Eu cred că rezolvarea va veni cât se poate de repede. Avem o susţinere cât se poate de aplicată, de coerentă şi de corectă de la nivelul Ministerului Dezvoltării’, a declarat Turc.
