Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunţat că marţi, cel târziu, va emite un nou ordin privind cotele de prevenţie şi de intervenţie pentru populaţia de urs brun, care va viza 220 de animale.
‘Deocamdată mi-am propus să ţin cont de opinia Academiei Române. Până când vom avea o altă legislaţie, sunt oricum obligat să procedez de această manieră. Asta înseamnă că, astăzi, cel mai târziu mâine, vom avea un nou ordin privind cotele de prevenţie şi de intervenţie pentru populaţia de urs brun, pe care, pe de o parte, îl vom trimite în procedura de consultare publică, pe de altă parte, îl vom trimite Academiei Române din nou spre avizare. (…) Cotele vor fi cele propuse de către Academie, respectiv 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Asta înseamnă 220 de urşi faţă de aproape 500 cât era prevăzut iniţial în ordin’, a declarat Fechet, luni, la sediul central al PNL.
El a fost întrebat dacă susţine eliminarea avizului Academiei Române. ‘Eu cred că este nevoie de consultare la nivelul societăţii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, eu cred că părerea specialiştilor în general contează. Cu alte cuvinte fie că vorbim despre specialiştii din Direcţia de biodiversitate din Ministerul Mediului, fie că vorbim de specialiştii din ANAM sau că vorbim de specialiştii în biodiversitate din cadrul Academiei române eu cred că părerea fiecăruia contează şi, până la urmă, este rolul politicului, după ce ascultă toate aceste opinii ale unor oameni care cu asta se ocupă în fiecare zi, să ia o decizie’, a spus ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, întotdeauna vor exista ONG-uri care se vor opune oricărei forme de eutanasiere sau de extragere a urşilor bruni, la fel cum vor exista şi oameni care trimit mesaje legate de prăpădul pe care aceste animale l-au făcut.
‘Există o certitudine că trebuie să intervenim. Am spus mereu că îmi doresc cel puţin două lucruri. Pe de o parte, să începem cu urşii problemă. Dacă va trebui să eutanasiem sau să împuşcăm exemplare, să nu o facem începând cu acei urşi din mijlocul pădurii care nu au interacţionat vreodată cu oamenii şi să începem cu urşi problemă – urşii gunoieri, urşii cerşetori, îi putem numi cum dorim noi. Pe de altă parte, îmi doresc foarte mult ca, atunci când vom fi puşi în situaţia în care să extragem un exemplar, să o facem prin împuşcare sau prin eutanasiere, acest lucru să se desfăşoare cu personal angajat al Fondului cinegetic, cu alte cuvinte să nu riscăm să ne aflăm din nou în acea situaţie cu care n-aş vrea să ne mai confruntăm, respectiv să vină o persoană dintr-o altă ţară să plătească o sumă formidabilă de bani şi în mijlocul pădurii să împuşte un exemplar foarte valoros. Nu sunt de acord cu vânătoarea de trofeu la urs, ursul fiind o specie protejată’, a explicat ministrul.
El a subliniat că Fondurile cinegetice sunt responsabile să asigure o stare bună de conservare pentru toate speciile pe care le au în gestiune.
‘Depinde de la caz la caz – unele fonduri cinegetice îşi fac treaba mai bine, altele mai puţin bine, asta nu înseamnă că putem să hrănim ca la grădina zoologică o populaţie estimată, e adevărat, care depăşeşte cu mult întreaga populaţie de urşi din Uniunea Europeană. Eu cred că, înainte să hrănim 7.000 de urşi sau 8.000 de urşi, depinde pe cine întrebaţi, în pădure, trebuie să ne asigurăm că în şcolile din România copiii au fructe pe masă şi au mâncare pe masă şi, bineînţeles, că pe urmă putem să discutăm şi despre hrănirea urşilor în pădure. (…) În acest moment, repet, există obligaţii şi drepturi pe care fiecare gestionar de fond cinegetic le are – hrănirea şi asigurarea bunăstării pe raza contului cinegetic este numai una din aceste dintre toate aceste obligaţii şi monitorizarea este una continuă’, a menţionat Mircea Fechet.
Conform acestuia, Garda Forestieră şi alte entităţi din cadrul Ministerului Mediului verifică ori de câte ori există sesizări dacă se pune problema rezilierii contractului cu fondul cinegetic sau nu.
