Organizaţiile de studenţi, lumea academică, asociaţiile pentru drepturile femeilor şi pentru drepturi LGBTI din România, alături de societatea civilă de drepturile omului din ţară şi Europa, au intervenit în faţa Curţii Constituţionale pentru a susţine sesizarea de neconstituţionalitate realizată de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la interzicerea educaţiei despre gen, egalitate de gen şi identitate de gen în ţara noastră. Coaliţia pentru Egalitate de Gen susţine, într-un comunicat de presă, că studenţii la Drept, Medicină, Farmacie, Psihologie şi Ştiinţele educaţiei, reprezentanţii elevilor, alături de lumea academică, organizaţii pentru drepturile femeilor şi pentru drepturile persoanelor LGBTI, împreună cu organizaţii internaţionale de drepturile omului şi experţii în egalitate de gen la nivel european, au redactat cinci intervenţii ‘amicus curiae’ pentru Curtea Constituţională a României (CCR). Aceştia arată că modificarea Legii Educaţiei Naţionale încalcă dreptul tinerilor la învăţătură, libertatea de gândire, exprimare şi libertatea academică, dar şi drepturile omului şi angajamentele internaţionale asumate de România prin Convenţia de la Istanbul, şi CEDO. Conform Coaliţiei, opoziţia clară a societăţii la această iniţiativă retrogradă şi fundamentalistă reprezintă un semnal pentru judecătorii constituţionali că toate părţile interesate şi afectate de legea adoptată de Parlament nu susţin interzicerea educaţiei despre gen în România. Practic, atât beneficiarii şi prestatorii sistemului de educaţie din România, cât şi grupurile din societate atacate direct de modificarea legislativă – femeile şi persoanele transgender – au identificat cele mai puternice argumente de neconstituţionalitate a legii. ‘Elevii şi studenţii din România au nevoie de educaţie de calitate, bazată pe nevoile tinerilor în societatea actuală. Iniţiatorii modificării legislative nu au consultat niciodată organizaţiile de elevi şi studenţi şi nici nu au încercat să afle care sunt nevoile noastre reale. Modificările aduse Legii Educaţiei sunt de natură să îngrădească, din punct de vedere ideologic, învăţământul, care, în opinia noastră, trebuie să reflecte valori precum diversitatea culturală, cunoaşterea drepturilor omului şi exprimarea liberă a opiniilor. Cu atât mai grav este că legiuitorul ignoră faptul că educaţia despre gen este esenţială în formarea viitorilor magistraţi, avocaţi, medici, psihologi sau profesori. Fără educaţie despre gen şi identitate de gen, probleme izvorâte din discriminare, precum violenţa domestică sau accesul persoanelor trans la medic nu vor fi niciodată rezolvate’, a declarat Teodora Marin, secretar general al The European Law Students’ Association Bucureşti. ‘Dacă astăzi se interzice predarea unui concept, mâine se va interzice o disciplină, iar apoi programe de studii, de ce nu şi facultăţi întregi. Acest tip de intervenţie politică în spaţiul universitar este specific regimurilor politice autoritare/totalitare, încălcând grav principiile democratice. În România, acest tip de intervenţie aminteşte de practicile regimului comunist, care a interzis facultăţi întregi şi a controlat politic şi ideologic conţinutul curriculei universitare în toate domeniile socio-umane. Atacul actual asupra studiilor de gen trebuie aşadar departicularizat şi înţeles ca o imixtiune şi un control al politicului în producerea şi transmiterea cunoaşterii, care ar trebui reglementată exclusiv de instanţele academice, conform principiului constituţional al autonomiei universitare. Respingerea acestei legi este o decizie obligatorie pentru respectarea acestui principiu, pentru apărarea libertăţii de gândire şi de exprimare şi, în consecinţă, pentru menţinerea unui regim democratic în România’, a declarat Ionela Băluţă, profesor universitar, Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti. ‘Această lege este o ofensivă legislativă inacceptabilă într-o ţară în care violenţa împotriva femeilor este des întâlnită. Este o mişcare care merge mână în mână cu tăcerea şi lipsa de acţiune a autorităţilor cu privire la violenţa domestică, hărţuire, abuz şi exploatare sexuală şi nerespectarea drepturilor sexuale şi reproductive ale femeilor. Violenţa împotriva femeilor şi inegalitatea de gen nu pot fi combătute fără educaţie şi fără ca aceste fenomene sociale să fie studiate şi analizate în mod sistematic. Or această lege exact acest lucru interzice, fără nicio justificare, fără niciun studiu de impact şi fără nicio consideraţie asupra sistemului de legi, naţionale şi internaţionale, care guvernează drepturile omului într-o societate democrată. Prin această lege se împinge limita pe care publicul o consideră ‘controversată’, dar ‘acceptabilă’ în ceea ce priveşte atacurile împotriva drepturilor femeilor. Cu cât această limită se extinde, cu atât vom vedea din ce în ce mai multe propuneri de legi şi politici publice care sunt complet contrare drepturilor, nevoilor şi intereselor femeilor’, a declarat Georgiana Epure, preşedinte al Asociaţiei pentru Libertate şi Egalitate de Gen, membră a Coaliţiei pentru Egalitate de Gen. ‘Comunitatea transgender din România, din care eu însumi fac parte, suferă în fiecare zi din cauza faptului că societatea, judecătorii, medicii, psihologii nu sunt oricum informaţi despre situaţia persoanelor trans din România. Experienţele noastre de viaţă sunt cel mai des determinate de ignoranţa celor din jur, întrucât deseori nu primim asistenţa medicală sau juridică de care avem nevoie pentru realizarea tranziţiei. Interzicerea explicită prin lege a oricăror discuţii despre identitate de gen în universităţi şi în formarea continuă a medicilor şi judecătorilor reprezintă un regres – nu pentru o ideologie imaginară, inventată de iniţiatori -, ci pentru 120.000 de persoane transgender a căror viaţă este pusă în pericol de accesul practic inexistent la endocrinolog şi justiţie’, a spus Patrick Brăila, copreşedinte ACCEPT. Coaliţia pentru Egalitate de Gen susţine că interdicţia discuţiilor despre gen, egalitate de gen şi identitate de gen în educaţie aduce România într-o situaţie de ilegalitate pe plan internaţional. ‘Noi, prin Parlament, ne-am asumat ca stat să facem educaţie despre situaţia femeilor în societate, problemele de violenţă domestică, realitatea persoanelor LGBTI şi nediscriminarea acestora. Aceste obligaţii revin României prin legislaţia Uniunii Europene, prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi prin Convenţia de la Istanbul. Mai mult, aceste tipuri de acţiuni legislative agresive la adresa minorităţilor, care sunt bazate pe ură şi nicidecum pe o reformă a sistemului, fac ca România să rişte accesul la fonduri europene într-o perioadă de criză fără precedent. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat chiar acum două zile că statele care nu respectă drepturile fundamentale, inclusiv drepturile femeilor şi persoanelor LGBTI, vor avea accesul la fonduri europene suspendat până la remedierea încălcărilor de drepturi’, a explicat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului. De asemenea, organizaţii internaţionale de drepturile omului, inclusive ILGA-Europe, Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului şi Centrul pentru Drepturi Reproductive, au intervenit înaintea CCR. ‘Curtea Constituţională a României are puterea de a opri această propunere legislativă discriminatoare şi vătămătoare şi care încalcă numeroase legi europene şi internaţionale pe care România este obligată să le respecte. Identitatea de gen nu este o teorie, ci un aspect fundamental al demnităţii şi autonomiei umane. Inabilitatea de a oferi educaţie în privinţa identităţii de gen ca rezultat al art.7(1)(e) ar agrava lipsa deja existentă de protecţie a persoanelor trans şi ar duce la creşterea discriminării, stigmatizării şi excluderii lor din societatea românească. Îndemnăm CCR să declare neconstituţionalitatea legii şi să evite astfel efectele ei vătămătoare asupra drepturilor grupurilor vulnerabile din România’, precizează Arpi Aveitsyan, coordonatoare de litigare strategică a ILGA-Europe. Pe 30 septembrie, Curtea Constituţională va discuta sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzice în instituţiile de învăţământ referirea la identitatea de gen. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat. Legea interzice în unităţile, instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile ‘în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi’, precum şi a activităţilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii nr. 1/2011.