Fundaţia Buckner din Târnăveni alături de artistul Ioan Astăluş şi alţi profesori voluntari iniţiază în jur de 20 de adolescenţi în meşteşuguri aproape dispărute, astfel încât pe parcursul unei săptămâni aceştia să deprindă tainele sculpturii tradiţionale, picturii, prelucrării metalului şi a lutului, în cadrul primei Tabere de Artă din satul Gâmbuţ, comuna Bichiş.
O parte din lucrările participanţilor la prima ediţie a Taberei de Artă, care se realizează pe parcursul acestei săptămâni la Gâmbuţ, vor face obiectul unei expoziţii itinerante.
‘Am găsit de cuviinţă că trebuie reînviate multe dintre meseriile şi meşteşugurile românilor, în parte uitate, în parte abandonate. Tabăra are ca scop educarea acestor copii în spiritul muncii, în primul rând, şi în al doilea rând, poate găsirea unei căi să-şi facă din aceasta o meserie. Locul nu este întâmplător ales, fiindcă în străfundurile istoriei, încă din perioada agatârşă, când aceşti mari artişti ai antichităţii, agartârşii, bărbaţii de aur sau cei care se pictau cu aur, aveau ca principală preocupare arta şi nu numai arta ca un titlu generic, ci arta olăritului, arta prelucrării metalelor şi în mod special a aurului, arta conversaţiei, arta oratoriei şi să nu uităm şi arta muzicală. (…) Găsim aici şi din perioada neoliticului vase de ceramică, ce sugerează preocuparea pentru arta olăritului în perioada medievală, când localnicii de la Gâmbuţ au dus arta prelucrării fierului la un nivel superior, apropiindu-ne de arta modernă. Aici existau cei care turnau clopote sau cei care fabricau în forjele proprii sau în forjele comunităţii harnaşamente pentru caii de povară şi pentru uzul gospodăresc (…). Acum se doreşte repunerea în practică a unor obiceiuri şi meşteşuguri aproape dispărute. În acest fel, Gâmbuţul, ca multe alte sate de pe tot cuprinsul patriei, îşi va redobândi aura de sat mândru şi frumos’, a declarat Ioan Astăluş.
Tabăra de Artă de la Gâmbuţ este organizată de Fundaţia Buckner – Centrul de zi Târnăveni, cu sprijinul Consiliului Judeţean Mureş, şi beneficiază de sprijinul a şapte profesori şi voluntari seniori, specialişti în folosirea dălţii, pensulei, forjei sau nicovalei.
Cei 20 de tineri, proveniţi din familii aflate în dificultate, vor aduce, pe parcursul unei săptămâni, şi o serie de beneficii pentru comunitate, în sensul că vor picta şi restaura troiţele din Gâmbuţ, iar prin sculptura şi fierăria pe care le vor învăţa îl vor onora pe unul dintre cei mai mari sculptori naivi ai României, Sever Suciu, născut în Gâmbuţ.
‘Numele Taberei de sculptură este Sever Suciu şi vine de la numele celui mai mare sculptor naiv din ţară. Dincolo de ceea ce numim acum academism, naivul din cultură, cum a fost şi Sever Suciu, duce până la un finisaj extraordinar arta prelucrării lemnului. Nu are nimic din compoziţiile clasice şi din compoziţiile elaborate. Pur şi simplu, tot ceea ce lucrează face dintr-un instinct primar, la fel cum o făceau pictorii de icoane. Participanţii la tabără lucrează pe trei paliere. În primul rând, e sculptura în lemn, sculptura tradiţională în lemn. Noi încercăm să confecţionăm şi obiecte din lemn care erau folosite în gospodării, dar şi obiecte de mobilier sau ambientale, sculpturi care înfrumuseţau grădinile românilor în mod special. Cea de-a doua secţiune este cea de pictură, pictura tradiţională. Noi recondiţionăm acum troiţele din satul Gâmbuţ. Practic, refacem toate crucile de la intersecţii, iar toate aplicaţiile cu Isus Cristos din tablă, de pe tablele originale, vor fi refăcute. Ultima secţiune, dar şi cea mai importantă, este arta prelucrării fierului, atât la cald, cât şi la rece. Aici, astăzi, am făcut scoabe, vom face seceri funcţionale şi bineînţeles, într-o etapă următoare, vom face în mod sigur partea de metal din harnaşamentele cailor şi, de ce nu, şi potcoave’, a explicat Astăluş.
Directorul Centrului de zi al Fundaţiei Buckner din Târnăveni, Liviu Turcu, a arătat că prin participarea la cursurile din Tabăra de Artă de la Gâmbuţ se urmăreşte ca adolescenţii să-şi dezvolte abilităţile şi să intre în contact cu satul tradiţional, neatins de modernism.
‘Aceasta este prima ediţie a Taberei de vară şi ne bucurăm pentru locaţia pe care o avem aici, la Gâmbuţ, un sat frumos, un peisaj foarte frumos. Cred că anul viitor vom reuşi să facem tabăra mai mare, să ajungem la 30 de copii şi, într-un final, să ajungem la 50. Aceasta este ţinta noastră pentru Tabăra de Artă de la Gâmbuţ (…) Importanţa participării cred că este esenţială pentru că aici, într-un fel sau altul, copiii sunt un pic mai deconectaţi de partea de educaţie şi se concentrează doar pe partea vocaţională, pe abilităţi. Este foarte important, pentru că sunt mulţi dintre ei care vor să urmeze o meserie, nu doar să facă o facultate. Noi avem şi un atelier de tâmplărie la Centrul de zi şi copiii lucrează acolo şi chiar sunt foarte dezvoltaţi din punct de vedere al lucrului cu lemnul şi cu sculele. Este foarte important, pentru că asta este de fapt o rampă pentru viitorul lor şi, în perspectivă, credem că ei se vor dezvolta tot mai bine şi vor fi nişte meseriaşi buni’, a declarat Liviu Turcu.
El a precizat că la Centrul de zi al Fundaţiei Buckner din Târnăveni vin 170 de copii din familii în dificultate, 40 preşcolari, 90 de copii din clasele I-IV şi 50 de copii de ciclu gimnazial, aici fiind ajutaţi să-şi facă temele, dar să şi înveţe o meserie.
‘Avem şi un program mai special de remediere şcolară, pe care îl aplicăm pe fiecare nivel de clasă. Apoi avem ateliere vocaţionale, unde sunt susţinute de 15 voluntari seniori, fiecare cu specificul meseriei lui. Avem profesor de pictură, avem ingineri, maeştri în prelucrare a lemnului, avem un atelier de patiserie, îl avem pe domnul Astăluş, artist în sculptură şi modelaj (…). Am deschis centrul în anul 2007 şi atunci în zonă abandonul şcolar era foarte mare, chiar foarte îngrijorător. Dar în decursul anilor am reuşit să diminuăm acest abandon şcolar, să-l eradicăm complet şi se pare că am avut succes. Cred că nu mai putem vorbi de abandon şcolar, acum doar trebuie să lucrăm un pic pe partea asta de conştientizare a părinţilor, să se implice şi ei în educarea copiilor şi să vreau să spun că, în mare parte, cam 70% deja ne-am atins scopul’, a spus Liviu Turcu.
În tabără au ajuns şi deputatul Dumitriţa Gliga şi subprefectul de Mureş, Vasile Liviu Oprea, Ioan Astăluş remarcând faptul că de la reforma agrară din 1945 nu a mai călcat niciun picior de deputat prin acest sat izolat, aflat la limita judeţului.
Deputatul Dumitriţa Gliga le-a povestit copiilor cum părinţii ei au început să construiască viori într-un mic atelier, la Reghin, şi cum, în ultimii 30 de ani, au ajuns să fie cei mai mari producători de viori din România. În plus, le-a spus că ideea de a vizita Tabăra de Artă de la Gâmbuţ a pornit de la dragostea ei pentru lemn.
‘Când am auzit că este o tabără de sculptură pentru tineri care se iniţiază în sculptură – şi nu doar în sculptură, ci şi în pictură şi în lucrul cu metalul -, am zis că e o provocare. Mai mult decât atât, cred că e foarte important să facem publice asemenea tabere şi să încercăm să le organizăm în cât mai multe locuri din judeţul nostru, ca să atragem cât mai mulţi tineri spre meseriile pe care le ştiau bunicii şi străbunicii noştri, care par acum demodate, dar care cu siguranţă le-ar asigura un statut deosebit în societate. Mai mult decât atât, am fost anul trecut la Gheja şi atunci am aflat despre istoria acestor locuri, despre agatârşi, despre popoarele antice care locuiau aici, în această regiune a judeţului Mureş, care erau iubitori mari de artă, erau foarte pricepuţi în a face podoabe din metale preţioase. Acum nu ştiu dacă locuitorii din Gâmbuţ şi din împrejurimi şi participanţii de astăzi de la tabără sunt urmaşii agatârşilor, dar e cert că oamenii de aici iubesc într-adevăr cultura şi arta. Sper ca tinerii participanţi în această tabără să se inspire din frumuseţea locurilor, din sălbăticia locurilor şi din istoria minunată a acestor locuri şi să înveţe cât mai multe din arta tradiţională, a picturii, a meşteşugurilor şi a sculpturii’, a declarat deputatul PSD Dumitriţa Gliga.
Subprefectul Vasile Liviu Oprea le-a dezvăluit copiilor că ştie să cânte la chitară şi că a cântat mulţi ani muzică folk, mai ales în timpul facultăţii, dar şi mai târziu, iar acum învaţă să cânte la saxofon şi că niciodată nu este prea târziu să faci ce îţi dictează sufletul. În plus, Oprea le-a spus că este încântat să descopere în Gâmbuţ un sat asemănător celui în care a crescut.
‘Am intrat în Gâmbuţ, un sat care mi-a adus aminte de copilărie, de satele româneşti pure, care a rămas neschimbat, natura pură – neschimbată. Îi felicit pe artistul Ioan Astăluş şi pe directorul Fundaţiei Buckner, Liviu Turcu. Apreciem că tabăra s-a organizat în acest sat foarte frumos. Am rămas profund impresionat de oamenii de aici, pentru că am stat de vorbă şi cu câţiva cetăţeni pe care i-am întâlnit pe stradă şi am rămas profund impresionat de atitudinea domnului Astăluş faţă de acest sat. Ne-a povestit foarte multe despre locurile astea şi am ajuns la concluzia că ar fi păcat să nu scrie o carte despre Gâmbuţ (…). Noi suntem, cum să zice, oameni din popor, chiar dacă avem nişte funcţii. Eu provin de la ţară, părinţii mei au fost oameni modeşti’, a spus Vasile Liviu Oprea.
Adolescenţii din Tabăra de Artă de la Gâmbuţ s-au arătat încântaţi de ceea ce au învăţat în primele zile petrecute alături de artişti, mai ales că deja au făcut cu mâinile lor primele obiecte din lut, cum ar fi opaiţe, scrumiere, căni, boluri, statuete, picturi sau scoabe şi piroane din metal şi au participat şi la refacerea unor troiţe sau stâlpi de gard sculptaţi în lemn, cu o vechime de circa 200 de ani, despre care se spune că ‘ţineau spiritele rele la distanţă’.
Satul Gâmbuţ este atestat documentar în anul 1299. Dacă în 1930 în Gâmbuţ existau 727 locuitori, acum în sat mai sunt 126 locuitori, însă perspectivele par încurajatoare, mai ales că persoane din alte zone ale ţării au început să cumpere case şi să le renoveze.
