Primele două drone ale căror fragmente au fost detectate pe teritoriul României nu au explodat şi nu s-a detectat explozibil nici pe fragmentele de dronă, nici la faţa locului, au declarat, miercuri, surse oficiale din MApN.
Aceleaşi surse precizează că ‘nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenţionat asupra României’. De asemenea, niciuna dintre dronele de la care au provenit aceste fragmente, inclusiv a treia găsită miercuri, în zona localităţii Nufăru, nu a fost identificată şi urmărită de sistemele radar româneşti, în spaţiul aerian al ţării noastre.
Mai mult, potrivit oficialilor, în spaţiul aerian al României nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spaţiului aerian, iar expertizele vor dezvălui modul în care fragmentele primelor două drone descoperite au ajuns pe teritoriul naţional.
Reprezentanţii MApN au susţinut că au fost mai multe situaţii în care Ucraina a transmis informaţii privind evoluţia unor ţinte prin spaţiul aerian al României, ‘care după verificări nu s-au confirmat’.
De asemenea, punctează ei, altitudinea mică la care zboară dronele, la momentul atacului, le fac greu detectabile pentru orice radar, oricât de performant ar fi.
România are radare de ultimă generaţie, care văd la distanţe foarte mari şi au performanţe înalte, susţin reprezentanţii MApN. Aceştia completează că în ţara noastră sunt peste 100 de radare şi se fac eforturi pentru a coborî ‘cât mai jos posibil’ altitudinea la care pot fi văzute ţintele aeriene.
Oficialii subliniază faptul că partea română şi cea ucraineană se informează reciproc şi că în atacul din seara precedentă au fost utilizate 29 de drone lansate din Crimeea, iar Ucraina a transmis că a doborât 22.
Sursele citate au menţionat măsurile luate în regiunea Deltei Dunării, unde au fost descoperite aceste fragmente. Astfel, arată sursele MApN, a fost crescut numărul de militari care au misiuni în această zonă pentru implementarea de măsuri suplimentare, inclusiv subunităţi de intervenţie care să poată acţiona în cel mai scurt timp, în funcţie de nevoi.
De asemenea, sunt pregătite echipe EOD (pirotehnice – n.r.) care să intervină ori de câte ori sunt găsite posibile fragmente de drone, sunt prevăzute instalarea a mai multe puncte de observaţie şi senzori tereştri, dislocarea mai aproape de această zonă de capacităţi antiaeriene şi creşterea patrulării pe Dunăre cu flotila fluvială.
Totodată, MApN continuă cooperarea cu IGSU pentru pregătirea populaţiei şi luarea măsurilor specifice. Sursele MApN spun că au construit adăposturi la Plauru şi că există deschiderea de a construi asemenea adăposturi şi în alte locuri, dacă vor exista solicitări din partea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Sursele MApN subliniază că partea română se află în contact ‘permanent’ cu structurile aliate, care sunt informate despre evoluţia situaţiei în timp real.
De asemenea, oficialii spun că ‘sprijinul SUA este foarte important pentru că va suplimenta capacităţile cu care se pot executa misiuni de poliţie aeriană pentru securizarea spaţiului aerian’, iar aeronavele F-16 promise de partea americană ‘vor sosi în curând’.
