Împlinirea a 100 de ani de la venirea Părinţilor Augustinieni Asumpţionişti în România a fost marcată, duminică, printr-o serie de manifestări găzduite de Catedrala Arhiepiscopală Majoră ‘Sfânta Treime’ din Blaj, la care au fost prezenţi şi mai mulţi călugări asumpţionişti veniţi din diverse ţări.
Sf Liturghie a fost celebrată duminică în Catedrala Arhiepiscopală Majoră ‘Sfânta Treime’ de un sobor de 18 preoţi, în frunte cu Episcopul Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cristian Crişan, printre care s-au aflat şi asumpţionişti.
Episcopul a transmis mesajul Cardinalului Lucian, care a afirmat că aniversarea a 100 de ani de prezenţă a Congregaţiei Părinţilor Asumpţionişti în România reprezintă o sărbătoare deosebită pentru întreaga Biserică.
‘Această ocazie ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra activităţii fructuoase a călugărilor în sânul Bisericii noastre, în mod special aici la Blaj, dar şi de a împărtăşi mărturii despre spiritul şi lucrarea lor în cultura şi viaţa spirituală a poporului greco-catolic român. (…). Prin modul lor de viaţă exemplar şi prin slujirea lor devotată, călugării asumpţionişti au reuşit să formeze o adevărată comunitate, care îi însoţea pe credincioşii din Blaj pe drumul spre mântuire. Au acordat o atenţie specială îndrumării spirituale, încurajând spovada şi împărtăşania deasă şi promovând dezvoltarea cultului marian’, a arătat Cardinalul Lucian în mesajul său.
Episcopul le-a oferit călugărilor asumpţionişti prezenţi din partea Cardinalului Lucian o icoană cu cei 7 Fericiţi Martiri, beatificaţi de Papa Francisc în iunie 2019 la Blaj.
Tot duminică, vor fi prezentate în catedrala din Blaj mărturii despre câteva figuri marcante de Părinţi Augustinieni Asumpţionişti, iar seara va avea loc un recital ‘Ten Strings’.
Primul călugăr asumpţionist s-a stabilit în România în 1923 la Blaj. După câţiva ani, călugării asumpţionişti au obţinut de la Mitropolia din Blaj un teren în pădurea Cărbunari, unde în 1937 au construit o capelă după modelul celei de la Banneux. Şi după 1948, când Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică a fost interzisă, credincioşii din zonă mergeau la Cărbunari, chiar dacă nu erau slujbe religioase săvârşite în mod oficial. După 1990, pelerinajele au reînceput în mod organizat, fiind construit în zonă, pe lângă capelă, şi un întreg ansamblu. AGERPRES / (AS – autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)