O cişmea publică, unde este filtrată apa din Dâmboviţa, a fost instalată în zona Splaiul Unirii nr. 160, în cadrul proiectului ‘Săptămâna europeană a dezvoltării durabile: Dâmboviţa Delivery 2023’.
Cişmeaua face parte dintr-un ansamblu de mobilier stradal care include şi un sistem de iluminat, un loc de odihnă, precum şi un mecanism de colectare a deşeurilor din apă.
Sistemul de filtrare-dedurizare-osmoză primeşte apă din râu şi, după tratare, produce apă potabilă pentru două cişmele. Una dintre acestea este destinată adulţilor, fiind amplasată la înălţimea de 1,4 metri, iar cea de-a doua cişmea este pentru copii, aflându-se la o înălţime de 0,8 metri. Ca o completare, apa din prea-plinul ţâşnitorii pentru copii curge într-un recipient aflat la înălţimea de 0,3 metri, pentru animale.
Mecanismul-prototip de colectare a deşeurilor din Dâmboviţa a fost montat, după ce, în urmă cu şase luni, în zonă a fost amplasată o barieră plutitoare. Confecţionată din bannere publicitare recuperate şi din bidoane de plastic reutilizate, această barieră are rolul de a reţine deşeurile din apă.
Prezent vineri la evenimentul de inaugurare a mobilierului urban, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, a declarat că sistemul barierei plutitoare, care reţine deşeuri din Dâmboviţa, ar putea fi replicat în alte 11 locuri. El a remarcat că ansamblul urban din zona Splaiul Unirii nr. 160 include, alături de cişmea, şi un sistem de iluminat, în vederea diminuării riscului de accidente rutiere.
‘Puteţi bea apă dulce şi curată din Dâmboviţa, datorită acestei iniţiative. (…) (Ansamblul, n.r.) va fi iluminat, iar dacă veţi veni seara, veţi vedea ce feerie va fi. Este aici o trecere de pietoni. Din păcate, au fost multe accidente, iar această lumină cred că va rezolva o parte din aceste probleme. Este în acest scop pusă aici’, a spus el.
Laszlo Borbely a subliniat şi importanţa unui plan integrat pentru revitalizarea Dâmboviţei. Un astfel de masterplan a fost întocmit de către specialişti, dar mai este nevoie ca Primăria Capitalei să semneze un contract cu Ministerul Dezvoltării, în vederea finanţării proiectului cu fonduri europene.
‘Este un masterplan care a primit de la Ministerul Dezvoltării finanţare. Acum trebuie mandatat domnul primar general, de către Consiliul General, ca să semneze contractul – bani europeni. Asta înseamnă şi lucrări hidrotehnice. (…) Eu sper să dăm semnalul către toţi cei care trebuie să urgenteze aceste semnături, aceste mandate, ca să fie un proiect care va fi şi pus în practică’, a spus Laszlo Borbely.
Prefectul Municipiului Bucureşti, Rareş Hopincă, a remarcat efortul societăţii civile de a reda comunităţii spaţii publice din Capitală şi a subliniat că ar fi ‘absolut impardonabil’ ca autorităţile să se nu se implice în susţinerea unor astfel de proiecte.
‘Intenţionez, conform atribuţiilor pe care le am, să insist, cu perseverenţă, să aşezăm la aceeaşi masă absolut toţi actorii implicaţi, pentru că dacă o mână de oameni poate să facă lucruri atât de bune, cred că, stând împreună cu autorităţile, putem să facem mult mai mult. (…) În Bucureşti, trebuie să ne recâştigăm spaţiul public. A fost abandonat. Din păcate, tranziţia ne-a învăţat că spaţiul public este al nimănui. Nu e aşa. Spaţiul public e al tuturor. Al fiecăruia dintre noi. Asta e o schimbare de mentalitate pe care trebuie, împreună, să o facem’, a spus el.
Sorin Baciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, a declarat că Lacul Morii şi Dâmboviţa sunt esenţiale pentru bucureşteni. El a subliniat că apa dulce reprezintă o resursă extraordinară pentru Capitală, dar că existenţa acesteia în centrul oraşului implică şi o responsabilitate ‘extraordinară’. În acest sens, a evidenţiat rolul educaţiei ecologice şi al respectului faţă de natură şi resursele acesteia.
‘Trăim într-o eră a fierberii climatice, aşa cum o spune secretarul general al Naţiunilor Unite; o perioadă pe care am traversat-o… o vară extrem de fierbinte – cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice – în care calculele statistice pe care le făceam în urmă cu câţiva zeci de ani referitoare la debite maxime, la inundaţii, la riscuri sunt date complet peste cap şi unde siguranţa, frumuseţea, infrastructura verde şi albastră trebuie regândite’, a spus el.
Ivona Patzaichin, preşedinta Asociaţiei Ivan Patzaichin şi fiica regretatului canoist, a declarat că tatăl său şi-a dorit ca oamenii să recapete respectul faţă de natură şi să se bucure de aceasta.
‘Un alt vis al lui a fost ca în Bucureşti să se întâmple lucruri, aşa cum se întâmplă în toate capitalele Europei şi în oraşele care au în aria lor un râu. Acesta a fost primul lui gând, ca şi în Bucureşti să profităm de Dâmboviţa, de lacuri, să ne bucurăm de ele. Nu putem să ne bucurăm doar trecând pe marginea lor cu maşina. Ne bucurăm în momentul în care poposim pe marginea apei, ne plimbăm cu barca pe apă’, a spus ea.
Arhitecta Tamina Lolev, co-fondator Nod Makerspace, a evidenţiat importanţa prototipării în design-ul urban, astfel încât oraşele să se dezvolte eficient, inovativ şi sustenabil.
‘Prototiparea ajută în primul rând la testarea şi evaluarea ideilor. Au fost nişte idei, aici, la bază. Acum o să le testăm şi o să le evaluăm, pe parcursul weekend-ului. Prototiparea ajută la implicarea comunităţii şi la reducerea riscurilor, înainte de investiţii serioase. Industriile creative sunt esenţiale în dezvoltarea oraşelor. (…) Vorbim prea puţin despre ideea de colaborare. Acolo unde mai multe organizaţii creative şi autorităţile dau mâna, acolo unde se colaborează, acolo se naşte inovaţia. Şi oraşele se pot dezvolta cu resurse financiare mai modeste şi cu oameni implicaţi’, a spus ea.
Ansamblul de mobilier stradal face parte din proiectul asociaţiei Nord Makerspace şi al asociaţiei Ivan Patzaichin Mila 23, fiind realizat cu sprijinul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Evenimentul are loc în contextul săptămânii Dezvoltării Durabile şi al ‘Dâmboviţa Delivery 2023’, o campanie de conştientizare şi educare privind managementul deşeurilor pe apă şi în jurul ei. Campania se desfăşoară sâmbătă şi duminică, pe Splaiul Unirii 16, în faţa Nod Makerspace.
