Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, este de părere că PSD şi PNL ar putea candida pe liste comune la alegerile parlamentare şi chiar la alegerile locale, în unele zone, iar blocul format va fi unul de stânga.
‘Cei care se află la guvernare au aceste negocieri, au recunoscut, au spus, se gândesc la liste comune. Vom vedea dacă vor fi liste comune în linie, de la europarlamentare la prezidenţiale sau doar la anumite momente. (…) Până când ei nu iau o decizie n-am de unde să ştiu. La europarlamentare, nu cred (…), la locale, în anumite zone, se poate, (…) la parlamentare, da, categoric. Dacă vor să meargă împreună şi dacă vor o strategie comună, da, categoric. Dar nu ştiu ce decizii se vor lua, ei ştiu discuţiile’, a declarat Kelemen miercuri la Europa FM.
În opinia sa, dacă cele două partide vor merge pe liste comune, va apărea un alt bloc politic, în contrapondere, iar polarizarea societăţii va creşte.
‘Dacă ei merg pe liste comune, imediat şi pe partea cealaltă apare un bloc, în contrapondere. Polarizarea societăţii va creşte mult mai mult decât e acum, şi acum e foarte polarizată societatea, dar dacă pe partea guvernamentală apare foarte devreme acest bloc, înainte de alegerile europarlamentare, şi pe partea cealaltă va apărea’, a spus Kelemen.
În ceea ce priveşte blocul care va fi în contrapondere, de dreapta, el a amintit că USR şi PMP au recunoscut că poartă discuţii în acest sens.
Potrivit lui Kelemen, ‘vocea PSD-ului se aude şi astăzi’. ‘Dacă vă uitaţi în presă, aveţi impresia că auziţi vocea colegilor de la PNL? Îmi pare rău, nu văd, dar văd vocea PSD-ului. Deci, ei, dacă merg împreună, sigur că imediat se va considera că este un bloc de stânga, stânga liberală, dacă vreţi’, a punctat el.
Preşedintele UDMR s-a referit şi la perspectivele privind rezultatele alegerilor de anul viitor, arătând faptul că, în acest moment, trendul este important, iar acesta arată că Partidul AUR este în creştere.
‘Astăzi nu pot să spun ce se va întâmpla în 2024, dar eu cred că spre 25%, dacă trendul nu se schimbă, eu vorbesc de trend, dacă trendul nu se schimbă, nu apare ceva spectaculos, între 20 şi 25% putem aştepta după redistribuire, în cazul celor de la AUR, ceea ce nu este o veste bună pentru România. Chiar este o veste proastă’, a apreciat el.
Întrebat care ar fi motivul creşterii AUR în preferinţele electoratului, liderul Uniunii a răspuns că este singurul partid antisistem. Majoritatea populaţiei consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în ţară iar alegătorii ‘furioşi’ se îndreaptă în număr mare spre partidele care nu au mai fost la guvernare.
‘E singurul partid ‘anti’ în acest moment. Oamenii sunt furioşi şi această atitudine, sigur, întoarce un număr mare de alegători spre partidele antisistem care n-au fost la guvernare, care promit lucruri incredibile sau care au o ideologie radicală, fiindcă AUR are o ideologie radicală, de secolul trecut. În anii ’30-’40 găseai mesaje cum vedem acum de la AUR, legionară, hai să spunem aşa, doctrina legionară se întoarce cu AUR în România, ceea ce nu este bine. (…) Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr, trebuie să fim extrem de atenţi cum formulăm mesajele şi cum gestionăm această perioadă şi mai ales cei care sunt la guvernare, fiindcă ei dau tonul, ei arată direcţia’, a subliniat Kelemen.
El a spus că ‘pentru AUR trebuie un cordon sanitar, din punct de vedere politic, peste care n-ai voie să treci’, referindu-se la faptul că USR nu a dorit să meargă alături de AUR pentru depunerea unei moţiuni de cenzură, lucru pe care îl consideră de înţeles.
Kelemen a menţionat şi că la nivel european partidele mainstream pierd din popularitate, trend care, în opinia sa, poate fi schimbat până la alegerile europarlamentare.
Liderul UDMR a reiterat că nu va candida anul viitor la prezidenţiale şi că Uniunea îşi va stabili candidatul după alegerile europarlamentare.
În legătură cu ceilalţi candidaţi la prezidenţiale, Kelemen Hunor a afirmat că e foarte dificil să spui, în acest moment, cine va porni în cursă, dar a prezentat o teorie, din experienţa ultimilor 20 ani, potrivit căreia cei care şi-au anunţat candidatura cu un an înainte au pierdut alegerile şi au câştigat cei care şi-au anunţat intenţia cu şase luni înaintea prezidenţialelor.
