Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGV) Buzău apreciază că este nevoie de întărirea măsurilor de biosecuritate pentru prevenirea bioterorismului, ţinând cont că prin intermediul unor simple seminţe pot fi contaminate hectare întregi de terenuri şi de culturi.
Calitatea seminţelor şi a materialului săditor poate determina producţii ridicate şi sănătoase, care să corespundă normelor de biosecuritate. Potrivit cercetătorilor, în egală măsură un agricultor care foloseşte seminţe necertificate şi de o calitate îndoielnică îşi poate compromite cultura definitiv. Conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale este de părere că statul român ar trebui să întărească instituţiile de control în domeniu, ţinând cont şi de factorul bioterorism.
”Ştim că sămânţa este aducătoare de bucurii, poate să fie aducătoare de prosperitate, productivitate, venituri economice, dar poate să aducă şi necazuri şi nenorocire. Eu am atras atenţia de multe ori că putem vorbi în zona aceasta de un adevărat bioterorism, adică practic sămânţa poate să fie un vector pentru răspândirea unei boli sau a unui dăunător cu mare uşurinţă şi, de ce nu, în spatele acestei acţiuni să fie cineva rău intenţionat. Dovadă că tomata este specia la care s-a înregistrat cel mai mare număr de boli şi dăunători între plantele de cultură. Nu am auzit să spună cineva până acum, eu îmi asum răspunderea şi spun că, dacă ar analiza cineva bolile şi dăunătorii care atacă, afectează cultura de tomate, ar rămâne impresionat de câte boli şi dăunători au venit pe această specie şi cât de uşor s-au răspândit la nivel naţional şi internaţional. De aceea, iată – instituţia noastră veghează să păstreze aceste resurse genetice, să le redea şi să certifice autenticitatea lor, să le păstreze stabile şi sănătoase, decontaminate, libere de boli şi dăunători, un lucru foarte greu”, a precizat pentru AGERPRES directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Potrivit cercetătorilor, fermierii români cheltuiesc an de an milioane de euro pentru combaterea unor dăunători sau agenţi patogeni, iar rezultatele de multe ori nu sunt cele aşteptate. Prin urmare, un control riguros al produselor care intră în ţară ar fi mai mult decât necesar.
”Sunt ţări în care intrarea se face cu multă atenţie, pentru că printr-o sămânţă pot fi contaminate plantaţiile sau culturile. Măsuri de biosecuritate serioase, de la intrarea în ţară, de la aeroport în avion eşti anunţat că intri în spaţiul altui stat şi că – atenţie mare – nu ai voie să iei de acolo seminţe, părţi vegetative din plante şi atenţie la ce duci. Practic nu există această libertate de a circula cu resursele genetice aşa cum se întâmplă la noi. Persoanele sunt controlate de instituţii ale statului care îşi fac foarte bine datoria şi atunci pare forţată această sintagmă de bioterorism, zgârie, sperie puţin, însă vorbim de resurse contaminate şi nu trebuie să ne ascundem”, a arătat Costel Vînătoru.
Măsurile acestea de biosecuritate ar trebui mult mai accentuate în România, a adăugat acesta.
”Instituţiile să fie fortificate, ajutate, cu misiuni clare, pentru că vorbim de un pericol pentru că putem contamina resursele, resursele acestea contaminează solul, sunt boli şi dăunători care se păstrează foarte bine în sol şi, odată intraţi, nu mai poţi să-i scoţi. Aceste substanţe de combatere pe care le folosim noi, dau un exemplu generic cunoscut de toată lumea, substanţa care combate gândacul de Colorado. Păi dacă avem o substanţă care combate gândacul de Colorado, de ce îl mai avem în România? Cultivatorii îşi iau în calcul în devizul lor să procure aceste substanţe de combatere pentru că produsele acestea combat pe un anumit areal şi sigur reduc o parte din frecvenţa atacurilor, dar asta nu înseamnă că acest dăunător a fost eradicat în România. Foarte greu, cred că ar trebui mulţi ani, prin programe serioase, să eradicăm acest dăunător din România. Cheltuim an de an bani pentru a smulge din rodul pământului”, a menţionat cercetătorul.
Un sol poate rămâne contaminat timp de zeci de ani prin intermediul unor seminţe, atrag atenţia cercetătorii. Fasolea, o plantă bogată în proteină, fixatoare de azot, nu poate fi cultivată în România pe scară largă tocmai din pricina unui agent patogen care se transmite prin materialul genetic.
”Noi am avut în anii ’50 tripsul comun, după anii ’80-’90 au fost semnalate alte specii de trips, cel mai agresiv, tripsul californian, care este foarte greu de combătut. Pe urmă am avut păianjenul comun, dar au apărut şi alte specii de păianjen, păianjenul roşu, specii foarte agresive care se combat greu din cauza mecanismului de înmulţire. Cele mai multe resurse pe care le avem în păstrare sunt seminţe”, a spus specialistul.
Potrivit acestuia, multe boli se transmis prin seminţe.
”Cei mai periculoşi patogeni sunt bolile şi multe boli se transmis prin sămânţă. Sunt viroze, boli care se combat foarte greu. Cancerul plantelor, infecţia internă a plantelor. Vorbim de atacul plantelor din exterior, de ciuperci care se dezvoltă pe plantă, dăunători care consumă sucul celular sau consumă părţi din plantă, dar când vorbim de aceste atacuri sistemice, interne ale plantelor şi care se duc prin seminţe, vorbim de tulpini, de virusuri foarte periculoase. Trist este că aceste boli se răspândesc prin seminţe, contaminează locurile şi se combat foarte greu. Se pune întrebarea simplă, de ce nu cultivăm fasole la nivel naţional? Pentru că ar fi fost o cultură valoroasă, pentru că preţul la fasole este destul de mare, am obţine şi 1.500 – 2.000 kg boabe/hectar, tot ar fi preţul net superior faţă de cel al grâului. Vorbim de fasole care nu face altceva decât să absoarbă azot atmosferic, să pregătească hrana, să îmbogăţească solul în azot natural sintetizat de plantă şi să îl pregătească pentru cultura care urmează. O plantă fixatoare de azot foarte preţioasă, care ar trebui să fie cultivată pe suprafeţe mari, să facă parte din rotaţia culturilor. Zic eu peste 30% din suprafaţa agricolă a României trebuia să fie compusă din familia plantelor leguminoase, mazăre, fasole, linte şi chiar soia. Fasolea este purtătoare de Xanthomonas, care se transmite prin sămânţă şi se inoculează în sol. Un sol contaminat cu Xanthomonas 80 de ani rămâne contaminat, este un sol în care nu mai ai ce căuta cu specii de leguminoase. Specii valoroase, bogate în proteine, vorbim de poate cea mai bogată plantă în proteină din culturile de legume, fasolea, soia nu le putem cultiva la scară largă pentru că avem aceste probleme cu aceşti agenţi patogeni care au contaminat solurile în timp. Nu s-au respectat regulile, nu s-au luat măsurile de prevenţie şi de eradicare, aşa cum nu se iau nici acum”, a subliniat cercetătorul buzoian.
Banca de Resurse Genetice Vegetale apreciază că instituţiile abilitate ar trebui să organizeze campanii de informare pentru agricultori astfel încât să prevină din timp contaminarea unor culturi cu dăunători sau cu boli costisitor de combătut.
”Stăm foarte prost la capitolul informare. Ca să justific ceea ce am spus, poate verifica oricine că, acum câţiva ani în urmă, autorităţile din Franţa au declarat stare de alertă pentru că au depistat pe teritoriul ţării un virus nou care afecta pe scară largă tomatele şi care se regăseşte pe alte peste 100 de specii de plante de cultură. El a fost identificat sub denumirea de virusul rugos al tomatelor, imediat s-au luat măsuri, s-au închis vămile, s-au făcut evaluări şi cercetări pentru a se descoperi unde a fost întâlnit virusul, s-a intervenit pentru împiedicarea extinderii sale şi s-au luat măsuri pentru decontaminarea zonelor unde acest virus a fost întâlnit. Pe urmă au obţinut derogare de la Uniunea Europeană pentru a aduce seminţe din zone îndepărtate din afara UE, bine verificate, care să nu fie contaminate cu virusul rugos. Au urmat verificări şi din partea altor state şi au declarat prezenţa pe teritoriul lor a virusului rugos al tomatelor. În România nu a vorbit nimeni dintre oficialităţile statului care este situaţia cu acest virus. Îl avem prezent în România? Dacă da, unde este? Ce măsuri s-au luat şi ceea ce este foarte important – cum arată şi ce trebuie să facem ca el să nu fie introdus în ţară sau care sunt simptomele. Fiecare cultivator trebuia să fie instruit asupra faptului că există un virus extrem de periculos, care nu poate fi combătut cu nimic şi că el atacă nu numai tomatele, ci atacă peste 100 de specii de plante de cultură”, trage un semnal de alarmă directorul BRGV Buzău.
Pentru a preveni contaminarea materialului genetic, la Banca de Resurse au fost luate măsuri de biosecuritate stricte, fiind amenajat un poligon izolat.
”Noi am luat aceste măsuri, am reuşit să obţinem 10 hectare într-o altă locaţie şi acolo, dacă vom avea resursele financiare necesare, putem obţine un spaţiu izolat, pentru a evalua resursele din punct de vedere al prezenţei patogene, ca să nu ajungă aceste seminţe contaminate în instalaţiile noastre, pentru că putem contamina totul. Avem un filtru de laborator, unde seminţele sunt analizate în teren într-un poligon izolat, care să nu creeze probleme. Ar trebui să se impună controlarea acestor resurse la nivel naţional şi sigur să fie însoţite de paşaport. Pe lângă certificatul de calitate, în toată lumea se cere şi un paşaport fitosanitar, care oferă garanţia că seminţele sunt libere de boli şi de dăunători şi poţi să le utilizezi”, a arătat acesta.
El consideră că ar trebui organizată la nivel naţional o reţea de bănci de resurse, ”care să asigure şi să ofere doritorilor resurse clare, autentice, sănătoase, care ar putea preveni extinderea în piaţă a celor neverificate”.
”Primim ceva gratis, dar s-ar putea să primit şi o nenorocire. Aşa au pătruns în România nenumărate seminţe prin aşa-zisele probe promoţionale, eşantioane primite sau oferite de oameni de bună credinţă, chiar şi de către firme. Ar trebui luate măsuri serioase pentru a preveni extinderea pe teritoriul ţării noastre a acestor patogeni greu de combătut. În momentul în care institute internaţionale comunică faptul că avem un dăunător care nu poate fi combătut pe nicio cale biologică, chimică, genetică, automat ar trebui să ne trezească şi să luăm măsuri. Sunt în România boli de acest fel, care atacă tomatele şi alte specii. A fost semnalat în România din 2012, măsurile au fost lente, Tuta Absoluta care face ravagii în sere şi solarii. Când ne-am gândit să dezvoltăm solariile pentru că reprezintă viitorul agriculturii noastre, a apărut această boală. România are nevoie de peste 25.000 de hectare de sere şi solarii profesionale, nu improvizate, pentru a asigura consumul de legume pentru România”, a mai precizat directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale.
