O ceremonie de depunere de coroane de flori, organizată de Institutul Elie Wiesel, s-a desfăşurat, luni, la Memorialul Victimelor Holocaustului din Capitală.
În mesajul prezentat în cadrul ceremoniei de consilierul de stat Cătălina Galer, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că autorităţile au obligaţia de a depune toate eforturile necesare pentru a preveni şi pentru a combate în mod eficient manifestările antisemite şi xenofobe, inclusiv prin sancţionarea celor care se fac responsabili de astfel de comportamente şi acţiuni.
‘Ne aflăm în prezent într-un context dificil, în regiunea noastră, în Europa şi în lume. În astfel de perioade, populismul are teren fertil pentru a manipula facil conştiinţele, iar extremismul găseşte uşor adepţi. Atacurile cu caracter antisemit şi xenofob sunt intolerabile şi trebuie condamnate cu tărie şi sancţionate cu celeritate! Nu trebuie să uităm că Holocaustul a fost şi consecinţa propagării nestăvilite la timp a discursului urii, a rasismului, a xenofobiei şi a antisemitismului, pe fondul crizei economice, politice şi de securitate dintre cele două războaie mondiale. Autorităţile au obligaţia de a depune toate eforturile necesare pentru a preveni şi pentru a combate în mod eficient manifestările antisemite şi xenofobe, inclusiv prin sancţionarea celor care se fac responsabili de astfel de comportamente şi acţiuni. Nu trebuie să mai permitem niciodată ca România să fie locul urii şi al înjosirii fiinţei umane!’, a transmis preşedintele Iohannis.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a declarat că este ‘datoria noastră de a sensibiliza şi de a informa societatea’ cu privire la drama Holocaustului din România.
‘Este datoria noastră astăzi să ne amintim de pogromurile, trenurile morţii, crimele şi toate abuzurile produse în acea perioadă. Acţiunile comemorative precum cea de astăzi se înscriu în mod firesc în datoria noastră de a sensibiliza şi de a informa societatea cu privire la drama Holocaustului din România. Acestea sunt elemente cruciale ale angajamentului de a nu repeta aceste evenimente tragice’, a arătat Ciolacu în mesajul transmis de şeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru Mihai Ghigiu.
Premierul a accentuat că omagierea memoriei victimelor trebuie dublată de măsuri concrete care să răspundă atât provocărilor pe care supravieţuitorii şi urmaşii victimelor le au astăzi şi a menţionat că România a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte asumarea Holocaustului, combaterea rasismului şi antisemitismului, amintind introducerea la nivel naţional a predării disciplinei ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ la clasa a XI-a, preconizata deschidere a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, care ‘rămâne o prioritate’, ca şi debutul procesului de elaborare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferent perioadei 2024 – 2027.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a afirmat că eforturile României de a recunoaşte, învăţa şi evolua în urma traumei colective Holocaustului sunt ‘impresionante’.
‘Nu putem schimba trecutul, dar prin memorie, educaţie şi evenimente comemorative, precum cel de astăzi, putem spera că atrocităţi similare nu se vor repeta. Eforturile României de a recunoaşte, învăţa şi evolua în urma traumei colective Holocaustului sunt impresionante. Pentru decenii, regimul comunist român a încercat să distorsioneze, să mistifice şi să şteargă Holocaustul din memoria naţională. Acum putem vedea eforturile semnificative întreprinse de Parlament, Institutul Wiesel, Guvern şi Primăria Bucureştiului pentru construirea Muzeului Istoriei Evreilor şi Holocaustului în centrul Bucureştiului. În mod similar, introducerea, începând cu anul acesta, a unui curs obligatoriu despre Holocaust în liceu este emblematică pentru angajamentul României de a gestiona evenimentele tragice din trecut’, a transmis diplomatul american.
Kathleen Kavalec a mai arătat că datoria noastră este să ducem mai departe moştenirea supravieţuitorilor Holocaustului şi s-a declarat ‘în solidaritate’ cu poporul şi statul israelian ‘în acest moment dificil’.
‘Acest progres nu ar fi putut posibil fără eroi ca Elie Wiesel, fără institutul care îi poartă numele, fără pledoaria Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi fără angajamentul ferm al Guvernului român la toate nivelurile. În acelaşi timp, realizez cu tristeţe că numărul supravieţuitorilor Holocaustului scade şi avem tot mai puţin timp să le documentăm istorisirile. Este datoria noastră să ducem mai departe moştenirea lor, să învăţăm din mărturiile lor şi să rămânem vigilenţi cu privire la apărarea demnităţii şi drepturilor omului pentru toţi. Astăzi suntem solidari în comemorare evreilor şi romilor bărbaţi şi femei, copii şi persoane în vârstă, semenii noştri care au fost deposedaţi de propriile drepturi, persecutaţi şi ucişi în timpul Holocaustului. De asemenea, suntem în solidaritate cu poporul şi Statul Israel în acest moment dificil’, a mai spus ambasadorul SUA.
Ambasadorul Statului Israel în România, Reuven Azar, care a trecut în revistă drama miilor de evrei care şi-au găsit sfârşitul în timpul Holocaustului, a chemat la cinstirea memoriei ‘tuturor celor care nu mai sunt printre noi’.
‘Tuturor celor care nu mai sunt printre noi le cinstim memoria. Astăzi ne amintim şi de cei care au supravieţuit şi care au renăscut din lagărele de exterminare şi concentrare, emigrând în Israel şi punând bazele noului stat. Am reuşit să găsim puterea a construi o societate democratică şi prosperă. Preţul pe care îl plătim astăzi pentru a continua să fim un popor suveran în ţara lui Israel merită efortul pentru că este cea mai bună garanţie împotriva încercărilor de a ne extermina. Astăzi încă există oameni care elogiază criminalii Holocaustului. În România există încă străzii şi monumente care poartă numele unor legionarii şi criminali de război, deşi legea interzice astfel de denumiri’, a transmis ambasadorul.
Reuven Azar a salutat ‘eforturile constante’ depuse de România ‘pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru trecut, reiterând angajamentul său de a lupta împotriva antisemitismului şi a negării Holocastului’.
‘Îmi exprim aprecierea faţă de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, faţă de preşedintele şi Guvernul României pentru păstrarea memoriei a Holocaustului şi fericita iniţiativă a construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România, care sperăm să fie deschis cât mai curând. De o importanţă deosebită este lansarea începând din acest an şcolar a proiectului privind introducerea disciplinei ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ în planurile pentru învăţământului liceal şi profesional din România. Educaţia este instrumentul esenţial care duce la crearea unei societăţi sigure, în care fiecare minoritate şi fiecare individ sunt respectaţi. Datoria fiecăruia dintre noi este de a nu uita, obligaţia noastră a tuturor este de a ne aminti. Fie memoria victimelor binecuvântată’, a încheiat diplomatul israelian.
Mesaje dedicate Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului au mai transmis reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi ai Agenţiei Naţionale pentru Romi.
La eveniment au luat parte reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ai comunităţilor evreieşti şi rome şi grupuri de elevi din Bucureşti.
În urmă cu 82 de ani începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria.
Conform Institutului Wiesel, peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană au fost victime ale regimului Antonescu, murind de gloanţe, frig, foame sau boli, 11.000 de romi (din cei 25.000 deportaţi) au fost exterminaţi în Transnistria (în judeţele Balta, Golta, Berezovka, Oceacov) de către autorităţile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu.
‘Peste 13.000 de evrei şi-au pierdut viaţa în timpul episoadelor sângeroase din ianuarie 1941 la Bucureşti şi iunie 1941 la Iaşi, 90% din cei 135.000 de evrei din Transilvania de Nord, deportaţi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau începând cu luna mai 1944, fiind exterminaţi din responsabilitatea Germaniei naziste şi cu deplina colaborare a autorităţilor ungare’, precizează sursa citată.
În urmă cu 20 de ani, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel, dezgropa această pagină de istorie recentă, deschizând calea statului român spre asumare şi promovarea memoriei, mai consemnează Institutul Wiesel.
