Festivalul de gastronomie artizanală ‘La Pas’ aduce, în perioada 13 – 15 octombrie, în Capitala Europeană a Culturii Timişoara 2023, slănina fragedă de porc de Bazna, brânza de Hoghilag, dulceaţa de ardei iute şi gemul de rubarbă sau rabarbăr, zacusca după reţeta din Ţara Momârlanilor, haioşe cu gem de prune, evidenţiind hrana ca patrimoniu cultural imaterial, care devine, astfel, ambasadoarea mai multor culturi şi liant al diferitelor comunităţi locale din TM2023.
Evenimentul va avea loc la Muzeul de Transport Public ‘Corneliu Miklosi’ Timişoara, unde vor putea fi degustate bunătăţi din satele multietnice ale Banatului, din inima Transilvaniei şi nu numai, produse artizanale, de la mici producători, structuri de economie socială (SES) şi ferme de familie, potrivit unui comunicat al organizatorilor La Pas, remis, AGERPRES.
Pentru pregătirea festivalului, asociaţia CRIES a colaborat cu peste 200 de artişti, artizani, producători, bucătari, profesori şi elevi, tineri, profesionişti din organizaţii locale, naţionale şi europene, interesate de temele propuse de eveniment. Sunt aşteptaţi artizani şi artişti locali, din ţară şi din ţări învecinate precum Republica Moldova, Serbia, Ungaria şi Ucraina.
Oferta este irezistibilă, de la slănina fragedă de porc de Bazna, brânza de Hoghilag, dulceaţa de ardei iute şi gemul de rubarbă sau rabarbăr, cum zic cei de la SES Fruleco Saschiz, până la zacusca după reţeta din Ţara Momârlanilor sau cu legume de la Hetiur, brandul familiei Cristurean din Mureş – zona Sighişoara. Sunt nelipsite celebrele haioşe cu gem de prune care se pregătesc în Banat, un desert evreiesc – hamantaş şi unul cehesc şi rulada dulce cum se face în Sfânta Elena, sat vechi de 200 de ani locuit de cehi în Coronini, Caraş-Severin.
Artizanii ‘La Pas’ vor oferi o diversitate de produse alimentare preparate după reţete tradiţionale sau inovatoare, folosind în mare parte ingrediente locale şi practici de producţie sustenabilă. Bere artizanală produsă local, meniuri vegetariene şi vegane, preparate cu specific local şi internaţional, cidru artizanal, mied, sucuri presate la rece, gemuri, zacuscă, prăjituri, pâine artizanală, produse lactate şi brânzeturi de specialitate – toate acestea fac parte din oferta gastronomică a ediţiei din acest an.
‘La Pas’ mai serveşte şi supa anti-risipă, gătită pe ritm de muzică, din legume salvate de prin pieţe şi magazine. Se va pregăti în alte ateliere dedicate, un desert din biscuiţii şi laptele care nu s-au consumat în şcoli, precum şi borcane anti-risipă, cu condimente, acţiuni menite să atragă atenţia asupra dimensiunii risipei alimentare.
Pe durata festivalului vor fi organizate demonstraţii ale unor practici tradiţionale de gătit, precum prepararea magiunului după o reţetă din Ţara Momârlanilor, a pitei în ţâst, aşa cum se face la Margina sau a bulzului din Mărginimea Sibiului.
Duminică, participanţii la festival sunt invitaţi la o degustare interculturală, pregătită cu ajutorul unor delegaţii Slow Food din diferite zone din ţară şi a Centrului Ceh din Bucureşti. Degustarea este precedată de masa rotundă cu titlul ‘La pas: de la fermă în farfurie, în căutarea drumului potrivit’, la care sunt aşteptaţi invitaţi de la cele mai importante organizaţii din România care promovează agricultura sustenabilă.
‘La Pas’ este un eveniment-manifest care promovează producţia sustenabilă de hrană şi cultură, precum şi consumul responsabil, toate cu grijă pentru mediu, resurse şi oameni şi este organizat de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (CRIES) în cadrul Programului La Pas / Slowing Down, reprezentând rezultatul colaborării cu peste 50 de instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, şcoli şi grupuri de iniţiativă.
