Episcopia Greco-Catolică de Oradea organizează, în perioada 12 – 14 octombrie, simpozionul ‘Şcoala Ardeleană’, dedicat zilei acesteia, 11 octombrie, la care şi-au anunţat participarea 45 de profesori şi cercetători din Franţa, Italia, România, Slovacia şi Ucraina.
Potrivit unui comunicat al episcopiei, simpozionul se va desfăşura în Aula Magna a Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea, fiind deschis publicului larg.
‘Cu teme de interes pentru Biserică, pentru cercetarea teologică sau a ştiinţelor socio-umane, simpozionul din anul acesta este dedicat împlinirii a 75 de ani de la interzicerea Bisericii Greco-Catolice din România de autorităţile comuniste, în 1948. Tema simpozionului, ‘Istoria şi viitorul unei Biserici – reflecţii la 75 de ani la intrarea în catacombe a Bisericii Române Unite’, a propus cercetătorilor o reflecţie atât asupra semnificaţiilor faptelor din trecut, cât şi asupra perspectivelor de viitor,’ se arată în comunicat.
În cadrul simpozionului vor fi lansate cinci cărţi. Primele două vor avea lansarea joi, 12 octombrie, de la ora 18,30, ‘Preoţii Eparhiei greco-catolice de Oradea şi familiile lor’, vol. 2 (autor: Gabriel Florian Borzoş), prezentată de prof. univ. dr. Aurel Chiriac, iar de la ora 19,00 va fi lansată cartea ‘Valeriu Traian Frenţiu în dosarele Securităţii’ (autor: Sergiu Soica), prezentată de Cristina Puşcaş, jurnalist şi istoric.
Celelalte trei cărţi vor avea lansarea vineri, 13 octombrie, de la ora 18,30: ‘Alexandria şi Antiohia: două şcoli de teologie în creştinismul antic’ de Lucian Dîncă (prezentată de Cristian Bălănean), ‘Imperiul roman şi creştinismul în sec. I’ de Călin Ioan Duşe (prezentată de Alexandru Buzalic) şi ‘Ţara Sfântă – o foarte scurtă introducere’, autor Cristian Bălănean.
Simpozionul va începe joi, la ora 9,00, cu primele sesiuni ştiinţifice, iar de la ora 17,00, va avea loc o deschidere festivă, cu participarea episcopului greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea.
Evenimentul este organizat în colaborare cu Facultatea de Teologie Greco-Catolică a Universităţii Babeş-Bolyai şi Seminarul Teologic ‘Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan’ din Oradea.
Parlamentul României a declarat în anul 2014 ziua de 11 octombrie drept Ziua Şcolii Ardelene deoarece la această dată, în anul 1754, episcopul greco-catolic al Bisericii Române Unite cu Roma, Petru Pavel Aron, a emis la Blaj decretul de înfiinţare a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor, şcoli asemeni celor europene ale timpului, ‘moderne nu numai ca metode, ci mai ales ca spirit, conţinut şi orientare’, considerate ‘Fântâni ale darurilor’.
La prima şcoală sistematică în limba română de la Blaj au predat, printre alţii, Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, membri marcanţi ai curentului cultural numit Şcoala Ardeleană.
Şcoala Ardeleană a constituit primul nucleu iluminist din cultura română, care afirma ideea emancipării omului prin cultură şi educaţie, curent născut în cadrul Bisericii Greco-Catolice prin cărturarii ei formaţi la Blaj, Roma şi Viena. Mişcarea intelectualităţii din Transilvania de la sfârşitul secolului XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti, promovând deopotrivă afirmarea latinităţii limbii române şi a originii române a poporului român, trezirea conştiinţei românilor şi constituirea unui spirit identitar naţional şi susţinerea unităţii de neam a românilor. Principalele centre ale Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş şi Năsăud.