Prima ediţie a Simpozionului internaţional ‘Iuliu Barasch’ , dedicat personalităţii lui Ilarie Voronca, reprezentant de seamă al avangardei româneşti, de la a cărui naştere se împlinesc 120 de ani, s-a deschis, vineri, în Aula Academiei Române.
Acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, a afirmat că avem datoria de a reînvia memoria marilor personalităţi de origine evreiască, a contribuţiei acestora la dezvoltarea ştiinţei şi culturii româneşti.
‘Este o datorie de onoare care este înfăptuită astăzi la Academia Română, prin iniţierea acestei serii de sesiuni numele lui Iuliu Barasch, serie în care vor fi rememoraţi creatori de cultură români de origine evreiască, care au activat în societatea românească a vremii lor cu discreţie şi modestie, dar cu adâncă profundă dragoste de ţară. Li se cuvine respect şi recunoştinţă şi totodată păstrarea unei vii şi calde amintiri’, a spus Dumitru.
Academicianul a evocat personalitatea lui Iuliu Barasch, ‘supranumit şi Moses Mendelssohn al României, medic, filosof, pedagog şi animator al culturii şi ştiinţei român, de origine evreiască, fondatorul iluminismului evreiesc în România’, ca şi pe aceea a lui Jacques M. Elias, ‘alt mare membru de vază al comunităţii evreieşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, (…) un om modest şi discret’.
El a accentuat că simpozionul ‘capătă o semnificaţie neaşteptată, cu atât mai mare în aceste momente tragice pentru statul Israel şi pentru poporul evreu’.
‘Şi vă asigurăm că suntem alături de dumneavoastră, suntem cu dumneavoastră. Contaţi pe noi, nu numai simbolic, ci şi concret, ori de câte ori este nevoie, vom fi aici, adevăraţii dumneavoastră prieteni, cei care vă preţuim, vă iubim şi vă simţim atât de aproape întotdeauna’, a încheiat academicianul.
Preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, a anunţat că institutul pe care l-a fondat s-a înscris într-un ‘demers de evocare a memoriei personalităţilor academice evreieşti care au avut în raport semnificativ la creşterea relevanţei studiilor levantine pe plan mondial’.
‘Şi o primă conferinţă este planificată pentru data de 13 decembrie. Acest demers face parte dintr-un proiect mai amplu ‘Evreii în cultura, ştiinţa şi arta românească’, prin care dorim să oferim o nouă cheie de interpretare în înţelegerea diversităţii culturale adusă de civilizaţia evreiască în patrimoniul cultural românesc. Analiza poeziei lui Ilarie Voronca, în acest context, poate fi un punct de plecare pentru descoperirea altor fapte şi creaţii culturale româneşti de origine evreiască producătoare de valori regionale şi universale în cadrul acestui proiect al ISACCL’, a spus Constantinescu.
Fostul şef al statului a vorbit şi de ‘contextul internaţional marcat de războiul din Ucraina şi de războiul declanşat de atacurile teroriste din Israel’.
‘Contextul internaţional pe care îl trăim astăzi – Al Doilea Război Rece Mondial, războiul din Ucraina, războiul declanşat recent prin atacurile teroriste în Israel, ameninţarea unei cataclism nuclear – readuce în prim plan mesajul umanist al poeziei lui Ilarie Voronca. Poeţii, asemenea păsărilor, simt cutremurul înaintea oamenilor obişnuiţi. În 1937, cu trei ani înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când se instaurase un climat de ură şi violenţă, în ‘La poésie commune’, Ilarie Voronca scria, citez, despre ‘bucuria omului de a-şi regăsi semenii’ şi de ‘o dragoste imensă, care să reunească oamenii şi popoarele sub acelaşi soare’. Ilarie Voronca, un rapsod al prieteniei, care a beneficiat de dragostea confraţilor poeţi şi a pictorilor care i-au ilustrat volumele, ne-a lăsat un mesaj: ‘Doresc să exclamaţi, când veţi citi poemele mele, el era unul dintre ai noştri!’. Astăzi putem spune: da, a fost unul dintre noştri şi sper că va fi şi pentru cei care în viitor vor crede în iubire şi nu în ură’, a încheiat Emil Constantinescu.
Prof. dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române, care a trecut în revistă viaţa şi opera lui Ilarie Voronca, a afirmat că poetul francez de origine română, ‘miliardarul de imagini’, cum era supranumit Voronca, ocupă un loc eminent în constelaţia Mişcării de Avangardă, fiind angajat şi în ‘poezia umanitaristă’.
‘Iată pe scurt destinul unui poet, o viaţă curmată la nici măcar 43 de ani, dar care ne-a lăsat o operă valoroasă, apreciată atât în România, cât şi în Franţa. Printre scriitorii români care au reuşit să se afirme în lumea literară occidentală şi în limba franceză cazul lui Voronca este unul aparte. Datorită unei duble orientări, el ocupă un loc eminent în constelaţia Mişcării de Avangardă, fiind, în acelaşi timp, şi unul dintre autorii angajaţi în ‘poezia umanitaristă’, îmbrăţiţând condiţia celor umili, a tuturor celor excluşi, oferind prin scrierile sale un mesaj de speranţă pentru fericirea tuturor. Un poet al modernităţii, dar şi un poet al iubirii’, a spus Marcel Iancu.
Prof. univ. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, a elogiat personalitatea lui Iuliu Barasch, un mesaj adresat celor prezenţi fiind transmis de preşedintele B’nai Brith România, conf. univ. Felicia Waldman.
Intervenţii online au fost prezentate de istoricul israelian Lucian Zeev Herscovici, originar din România şi Jean Askenazy, medic neurolog şi cercetător în domeniul neuroştiinţei din Israel, membru de onoare al Academiei Române.
Cu acest prilej, în foaierul Academiei Române, a fost prezentată expoziţia ‘Ilarie Voronca (1903-1946). De la Brăila la Paris’, reunind manuscrise şi cărţi ale celui omagiat.
Aflat la prima ediţie, evenimentul este organizat în partenariat cu Centrul de Cercetări Interdisciplinare în Ştiinţe Umaniste şi Sociale de la Universitatea ‘Paul Valery’ din Montpellier, cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului din Bucureşti, cu Fundaţia ‘Familia Menachem H. Elias’ şi cu B’nai Brith România şi beneficiază de participarea unor cadre universitare şi cercetători, pasionaţi şi cunoscători ai operei lui Ilarie Voronca.
Simpozionul internaţional ‘Iuliu Barasch’ îşi propune să omagieze în fiecare an o personalitate a lumii evreieşti care a marcat prin opera şi activitatea sa cultura română.
