Piaţa Operei/Victoriei din Timişoara va deveni grădină urbană în următorii patru ani, cu Catedrala Mitropolitană inclusă într-o zonă de promenadă cu circulaţie rutieră retrânsă şi complet restricţionată în weekend, cu pasaj pietonal în faţa Operei şi cu Castelul Huniade mult mai vizibil, legat de Piaţa Operei, în urma unui proiect de soluţii lansat de Primăria Municipiului Timişoara, câştigat de o echipă de arhitecţi din Timişoara şi Bucureşti.
Proiectul câştigător a fost anunţat luni, într-o conferinţă de presă, la startul de idei aliniindu-se, în urmă cu trei luni, 30 de firme din ţară şi din întreaga Uniune Europeană.
Primarul Dominic Fritz a declarat că în baza contractului de proiectare de 1,5 milioane de euro, declarat câştigător, va începe elaborarea proiectului tehnic, care va dura în jur de un an şi jumătate, după care va fi lansată licitaţia de execuţie a proiectului în sine, care va dura în jur de doi-trei ani, ţinând cont de complexitatea acestuia.
‘Sunt şi despovărat prin proiectul de soluţii câştigător, întrucât nu a fost selectat unul care să schimbe radical centrul Timişoarei (Piaţa Operei fiind declarată monument istoric, de Ministerul Culturii, n.r.), dar sunt şi mulţumit de faptul că ei arhitecţii au reuşit foarte bine să pună în valoare toată istoria şi emoţia de care ne-am ataşat noi toţi timişorenii cu un aspect proaspăt, modern. Catedrala va fi integrată în Piaţa Operei şi se va deschide pasajul subteran din faţa Operei, iar spre actuala parcare Modex (care va dispărea, n.r.). S-a propus plantarea multor copaci pe cele două părţi laterale ale Pieţei, Corso şi Surogat, care vor lua locul umbrelelor de la terase. Va fi şi o mică grădină cu plante şi mai multe fântâni arteziene, păstrându-se actuala Fântână cu Peşti. Este un proiect rotund’, a detaliat Dominic Fritz.
Primarul estimează că totalul costurilor până la finalizarea proiectului ar depăşi la 30 de milioane de euro, bani care vor veni din fonduri europene, locale şi posibil un credit.
Piaţa Victoriei, fostă a Operei până în Decembrie 1989, este piaţa centrală a Timişoarei, pe cele două laturi mici ale acesteia aflându-se clădirea Operei şi Catedrala Mitropolitană. Latura de promenadă dinspre Operă spre Catedrală se numeşte Corso, pe care, în vremea faimoasei La Belle Epoque, se plimba duminica protipendada burgului, iar cealaltă, Surogat, pe unde putea trece plebea.
Piaţa Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX, pe locul fortificaţiilor vechii cetăţi, care au fost demolate, pentru a permite dezvoltarea oraşului. Iniţial, spaţiul a fost gândit ca o esplanadă, cu restaurante şi magazine de lux. Pe la mijlocul veacului al XX-lea, piaţa a fost, practic, ‘închisă’, prin apariţia Catedralei şi a blocurilor de locuinţe de pe latura Surogat.
În anii ’80, odată cu scoaterea liniilor de tramvai ce traversau centrul oraşului, piaţa a devenit o zonă exclusiv pietonală.
Frumoasele clădiri cu o vârstă venerabilă şi cu o arhitectură predominantă care a atras numele de ‘Mica Vienă’ rămân adevărate perle ale artei de meşteşugire a pietrei, cărora li s-au adăugat câteva blocuri din comunismul veacului trecut.
Pe latura Corso se află vechea clădire a Hotelului Timişoara, urmată de Palatele Lloyd (ridicat în 1912, actualmente găzduind Rectoratul Universităţii Politehnica, iar la parter, vechiul Restaurant Lloyd), Neuhausz, Merbl, Dauerbach, Hilt şi Szechenyi, toate construite în prima parte a secolului XX.
Pe latura Surogat, care este o prelungire a străzii Alba Iulia, se afla Palatul Loffler, după care urmează Palatul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara, latura încheindu-se, spre Catedrală, cu două blocuri de locuinţe ridicate in anii 60 ai secolului trecut.
Din ansamblul Corso face parte şi parcul, în mijlocul căruia străjuieşte statuia ‘Lupoaica cu puii’, amplasată pe o coloană romană înaltă de 5 metri. Statuia este o replică a Lupei Capitolina, dăruită Timişoarei, în 1926, de Municipalitatea Oraşului Roma, pentru a evoca rădăcinile comune ale popoarelor român şi italian.
În centrul Pieţei Operei este amplasată Fântâna arteziană ‘La peşti’, construită în 1957 şi care avea, iniţial, bazinul în formă de stea cu 5 colţuri. Acum, au mai rămas doar patru peşti din metal, din ale căror guri ţâşneşte apa.
