Directorul General al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), Carmen Croitoru, a atras atenţia, marţi, asupra ‘înclinaţiei îngrijorătoare’ spre divertismentul de tip facil, care este prea uşor asimilat actului de cultură, subliniind că oamenii ar trebui să înveţe ceva din actul de cultură, nu doar să se distreze.
Carmen Croitoru a participat la conferinţa de final a proiectului ‘Viziune strategică şi coerentă pentru sectorul cultural’, organizată de Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii, în cadrul căreia a prezentat analiza funcţională a ecosistemului cultural din România.
‘Poţi face o educaţie culturală care să permită accesul la forme de cultură îmbogăţite, în sensul în care să existe creativitate critică activată, oamenii să înveţe ceva din actul de cultură, nu doar să se distreze prin actul de cultură. Şi aici e o discuţie foarte delicată pe care profesioniştii o ştiu între divertisment şi natura actului de cultură, care presupune un efort cognitiv. Din măsurătorile noastre – şi acum las la o parte teoria şi vorbesc concret – există o înclinaţie îngrijorătoare – şi nu numai în România, dar şi în celelalte ţări, dar am comparat datele, în România mai ales – spre divertismentul de tip facil, care este prea uşor asimilat actului de cultură. Aceasta în sensul în care cultura e un cadru, aşa, de desfăşurare, e o scenografie pentru tot felul de lucruri, care unele chiar sunt subcultură’, a sesizat directorul INFC.
Croitoru a arătat că ‘aceste discuţii nu s-au purtat corect public niciodată, pentru că s-a înţeles cumva greşit sau s-a extins greşit termenul de participare democratică în materie de cultură’.
‘Una e participarea şi cu totul alta este lipsa de gust estetic educat, pentru care profesioniştii pledează. Nu poţi explica arta contemporană decât cuiva care a parcurs nişte coduri de descifrare, altfel sunt nişte ‘bâzdâgănii’ pe pereţi, iertaţi-mi comparaţia copilărească. Prin urmare, educaţia culturală, îmi face plăcere să vă spun, a intrat şi pe agenda europeană. Şi, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei Cultură Patrimoniu de la Consiliul Europei, am reuşit să fac o demonstraţie prin care oamenii au înţeles diferenţele şi au înţeles şi de ce e important domeniul educaţie culturală’, a mai spus directorul general al INFC, Carmen Croitoru.
Potrivit directorului UMP din cadrul Ministerul Culturii, Bogdan Trâmbaciu, proiectul ‘Viziune strategică şi coerentă pentru sectorul cultural’, prezentat marţi, a fost finanţat prin Programul operaţional ‘Capacitatea administrativă’ şi a fost implementat de Ministerul Culturii prin UMP, în parteneriat cu INFC.
Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 7 milioane de lei şi implementarea a durat 34 de luni, din decembrie 2020 până în octombrie 2023.
‘Principalele rezultatele proiectului sunt reprezentate de Strategia Sectorială în Domeniul Cultural pentru perioada 2023 – 2030, prin care urmărim integrarea şi valorificarea socială şi economică a creativităţii indivizilor şi comunităţilor, a sectoarelor culturale şi creative pentru o societate a viitorului incluzivă, care utilizează în mod sustenabil resurse naturale şi culturale’, a precizat Trâmbaciu. Alte rezultate ale acestui proiect sunt cele două politici publice ‘Cultura viitorului’ şi ‘Cultura deschisă’, precum şi un sistem electronic de consultare publică.
‘Am reuşit să ne încadrăm în timpul pe care l-am stabilit şi, zic eu, cu nişte rezultate foarte bune, deşi rezultatele le vom vedea în anii care urmează’, a încheiat Bogdan Trâmbaciu.
În cadrul evenimentului, Carmen Croitoru şi Ionică Pârvu, expert legiferare în cadrul UMP, au prezentat cele patru proiecte proiecte, evidenţiind principalele caracteristici ale acestora. Proiectele amintite se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Culturii, urmând a parcurge, ulterior, etapa interministerială, pentru a fi adoptate, în final, de Guvern.
