Viaţa şi activitatea profesorului şi arheologului Sever Dumitraşcu, personalitate marcantă a arheologiei şi istoriei din România, a fost evocată marţi, la un an de la moartea lui, cu ocazia lansării cărţii ‘In memoriam Sever Dumitraşcu’, lucrare coordonată de Florin Sfrengeu şi Florina Ciure.
La eveniment au luat cuvântul prof. univ. dr. Sorin Şipoş, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, dr. Florina Ciure, profesoara Edit Dumitraşcu – soţia celui evocat şi preotul dr. Ion Alexandru Mizgan. Întâlnirea din amfiteatrul Nicolae Iorga a fost moderată de principalul său discipol, Florin Sfrengeu, cel care a preluat o serie de cursuri şi seminarii susţinute de Sever Dumitraşcu.
Potrivit acestora, cartea este dedicată memoriei istoricului Sever Dumitraşcu, care a adus importante contribuţii la cunoaşterea comunităţilor umane din partea de nord-vest a României, creator de şcoală arheologică, cadru didactic universitar, constructor de instituţii – Muzeul Ţării Crişurilor şi Facultatea de Istorie, precum şi fost conducător, timp de 18 ani, al instituţiei muzeale orădene, până în anul 1990.
‘Această prezentare de carte este o comemorare a vieţii celui care a avut o activitate extrem de bogată ce nu se poate rezuma într-un articol sau nici măcar într-o carte. Domnia sa a mai fost omagiat cu diverse prilejuri, atât la 65 de ani, cu un volum amplu în onoarea sa, cu lucrări de autor trimise din ţară şi din străinătate, cât şi la 80 de ani. Acum, apare, din păcate, acest volum In memoriam, care cuprinde o mică parte din lucrările care ar fi meritat să fie publicate aici. Soarta a făcut să ajung şi eu la Universitatea din Oradea în 1992, să mă întâlnesc cu domnia sa şi să fiu atras spre arheologie. Astfel am continuat o carieră care, zic eu, a ajuns la un moment dat să continue activitatea arheologică şi didactică a profesorului Sever Dumitraşcu. Mă bucur că am avut şansa să primesc o îndrumare extraordinară din partea sa,’ a declarat, pentru AGERPRES, lect. univ. dr. Florin Sfrengeu.
Volumul are 493 de pagini şi a apărut la Editura Muzeului Ţării Crişurilor şi Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2023. Potrivit istoricului Florina Ciurea, acesta conţine două părţi: Personalia şi Studia varia, reunind şapte mărturii ale celor care l-au cunoscut, începând cu soţia sa, Edit, respectiv 27 de studii de cercetare. Între semnatari se regăsesc foştii săi doctoranzi, colegi la universitate şi muzeu, dar şi alţi specialişti din ţară.
‘În primul rând se remarcă cuvintele de suflet ale celei care i-a fost parteneră o viaţă de om, 64 de ani. Din cele scrise de dânsa veţi afla mai multe despre cel care a fost Omul Dumitraşcu. Eu l-am cunoscut în studenţie, când era o plăcere să asişti la cursurile sale. Te purta pe nesimţite din antichitate în contemporan, încercând să transmită mai mult decât pură informaţie. Mi-a rămas întipărit în memorie cuvântul CARACTERE pe care l-a scris mare pe tablă. Spunea că universitatea are rolul nu de a forma specialişti, ci caractere,’ a precizat Florina Ciurea, actuala şefă a Secţiei de Istorie din MŢC.
Prorectorul Sorin Şipoş a evocat începuturile carierei profesionale a multor universitari, din anii 1990, sub influenţa profesorilor seniori ai departamentului de istorie: Sever Dumitraşcu, Mihai Drecin, Viorel Faur, dar şi Barbu Ştefănescu, Ion Zainea sau Ioan Horga.
‘Deschiderea domniei sale, felul puţin atipic de a fi, m-a făcut, la început de carieră, să-l îndrăgesc din primele momente. Era printre puţinii colegi mai în vârstă care prefera să discute cu noi, să ne îndrume, să ne certe. Cred că îi sunt dator cu peste o mie de cafele. Acei ani au rămas în sufletul meu. Partea de construcţie identitară, universitară, a fost cu totul şi cu totul specială, pentru că simţeam că participăm la edificarea universităţii,’ a spus Sorin Şipoş.
Istoricul Gabriel Moisa a vorbit despre Sever Dumitraşcu ca despre ‘un model de urmat’, atât ca om, ‘rara avis’ în dimensiune morală, cât şi ca specialist, ‘un mare istoric al României’, dar şi constructor de instituţii. ‘În 1990, când am venit la muzeu am găsit acolo o echipă de savanţi model. Sperăm că noi, cei de azi, care lucrăm la muzeu, să ne ridicăm la înălţimea ştachetei. Mai avem mult. Modestia ar trebui să ne caracterizeze şi să ne dăm seama de ceea ce a însemnat domnul Sever Dumitraşcu pentru istoriografia românească în ansamblul său,’ a spus Gabriel Moisa.
Copleşită de emoţie, profesoara Edit Dumitraşcu a mulţumit pentru frumoasele cuvinte rostite, pentru acest eveniment, pentru cartea la care au lucrat cei doi buni prieteni ai profesorului – Florina Ciurea şi Florin Sfrengeu şi a evocat cei 64 de ani pe care i-a trăit împreună cu ‘un om bun, cald, cinstit, împăciuitor’ – Sever Dumitraşcu, pe care l-a descris, obiectiv, ca fiind ‘un bun arheolog şi istoric, bun educator şi bun soţ şi tată de familie.’
‘Era foarte pasionat de istorie. Tot ce a fost pe Terra până acum este istorie. Această ştiinţă îţi oferă o cultură generală solidă, dacă o iei în serios. Dacă nu ai elementare cunoştinţe, nu înţelegi multe lucruri din mersul lumii. Noi ne-am întâlnit când eram studenţi, ca voi, în 1958. Eu sunt secuiancă de la Sfântu Gheorghe, iar el era dintre familie de români neaoşi, din Hunedoara. Deşi lumea era contrariată, noi am trăit 64 de ani împreună, şi am să-l iubesc până la moarte,’ a spus, cu glas tremurând, doamna Edit.
Potrivit prezentării dr-ului Sfrengeu, Sever Dumitraşcu a scris 36 de volume, alte zeci de cărţi colective, a iniţiat şi condus zece reviste de specialitate, a publicat 240 de studii şi articole, 107 articole în reviste de cultură, 191 de articole şi note publicate în cotidiene şi peste 300 de comunicări susţinute la congrese, sesiuni internaţionale etc. Pe lângă extrem de numeroasele citări naţionale şi internaţionale.
În încheiere, cei prezenţi au urmărit un colaj fotografic din viaţa profesorului Sever Dumitraşcu, pe fundalul muzical al ‘Baladei’ de Ciprian Porumbescu.
Lansarea cărţii a fost organizată de Universitatea din Oradea, în Amfiteatrul ‘Nicolae Iorga’, împreună cu Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal şi Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării – Departamentul de Istorie, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Municipiului Oradea.
