Ministerul Afacerilor Externe (MAE) aduce un omagiu memoriei victimelor tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi pledează pentru acţiuni energice, în plan naţional şi internaţional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului în mediul online, arată un mesaj al MAE transmis de Ziua Holocaustului. ‘Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, valori inerente unei societăţi democratice moderne, au reprezentat baza eforturilor semnificative recente ale României pentru asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului’, precizează sursa citată. Acestea au inclus, aminteşte MAE, exercitarea Preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), adoptarea definiţiei de lucru IHRA a antisemitismului, adoptarea în 2018 a unei legi speciale pentru combaterea antisemitismului, includerea combaterii antisemitismului între temele prioritare ale Preşedinţiei române a Consiliului UE, pregătirea unei Strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. ‘În contextul actual al crizei sanitare cauzate de pandemia COVID-19 care a generat o proliferare a teoriilor conspiraţioniste şi a antisemitismului, Ministerul Afacerilor Externe pledează pentru acţiuni energice, în plan naţional şi internaţional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului în mediul online’, este transmis în comunicat. De asemenea, arată ministerul român, ‘păstrarea memoriei trecutului pentru generaţiile viitoare, susţinerea şi protejarea supravieţuitorilor fac parte din datoria de onoare pe care România şi-a asumat-o la momentul recunoaşterii responsabilităţii sale în evenimentele din timpul Holocaustului’. Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe evocă rolul diplomaţilor români care, spre deosebire de majoritatea care a asistat pasivă la ororile Holocaustului, s-au implicat în salvarea unui număr mare de evrei în perioada Holocaustului. Este cunoscută activitatea diplomatică a lui Constantin Karadja şi a lui Florian Manoliu, care au primit titlul de drepţi între popoare din partea Institutului Yad Vashem. Cercetări recente au relevat rolul mai multor diplomaţi români, printre care Eugen Filotti, Dumitru Metta, Mihai Marina şi întreaga echipă a consulatului român de la Oradea (care a funcţionat în perioada 1941-1944), în acţiuni de salvare a evreilor în contextul evenimentelor tragice din cel de-al Doilea Război Mondial. În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutul deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare.