Un proiect legislativ, depus la Parlament şi semnat de mai mulţi parlamentari PSD, propune instituirea Zilei Prizonierilor de Război Români pe data de 24 august.
Propunerea legislativă modifică şi completează Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.
‘Pentru sacrificiile făcute de prizonierii de război români din cel de-al Doilea Război Mondial, nevoiţi să suporte ororile şi tratamentul inuman din lagărele de muncă forţată şi pentru devotamentul acestora faţă de România, neacceptând să trădeze patria, în semn de recunoştinţă şi în memoria lor, se instituie Ziua Prizonierilor de război români, care se organizează anual pe 24 August’, prevede proiectul.
Actul normativ stabileşte că Guvernul, autorităţile publice locale şi celelalte instituţii ale statului vor putea organiza, cu acest prilej, programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi ceremonii oficiale şi/sau militare dedicate prizonierilor de război români.
‘La solicitarea autorităţilor publice locale, Ministerul Apărării Naţionale, prin garnizoanele militare, participă la programele şi manifestările cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi la ceremoniile oficiale organizate în unităţile administrativ-teritoriale’, mai prevede proiectul.
Iniţiatorii menţionează, în expunerea de motive, că, ‘în prezent, legislaţia din România nu prevede o zi în care să fie comemorată memoria prizonierilor români din Al Doilea Război Mondial aşa cum sunt deja instituite Zile naţionale, europene şi internaţionale de comemorare a diferitelor victime ale unor regimuri autoritare şi totalitare, deportaţi, internaţi în lagăre, deţinuţi politici, victime ale Holocaustului, instituite prin legi la nivel naţional, european sau internaţional’.
‘Iniţiativa legislativă prevede instituirea în ziua de 24 august a Zilei Prizonierilor de Război Români, pentru sacrificiile făcute de prizonierii de război români din cel de-al Doilea Război Mondial, nevoiţi să suporte ororile şi tratamentul inuman din lagărele de muncă forţată şi pentru devotamentului acestora faţă de România, neacceptând să trădeze patria, în semn de recunoştinţă şi în memoria lor’, se mai arată în expunerea de motive.
Potrivit iniţiatorilor, alegerea acestei zile este motivată de faptul că, ‘la 23 august 1944, anunţarea ieşirii României din alianţa cu puterile Axei şi încetarea războiului cu Naţiunile Unite a determinat armata sovietică să ia în masă prizonieri pe ostaşi români aflaţi pe linia frontului, care nu au opus nicio rezistenţă’.
‘Având în vedere că şi în legislaţia recent adoptată de Parlament, în speţă Legea 232/2020 care modifică Decretul-lege nr. 118/1990, în sensul acordării unor drepturi inclusiv urmaşilor de prizonieri, se consideră ca un reper acest moment pentru stabilirea mai clară a perioadei de prizonierat în URSS, în principal pentru cei care au fost luaţi prizonieri de către armata sovietică între 24 august şi 12 septembrie 1944, până la încheierea Armistiţiului’, au mai explicat iniţiatorii.
În opinia lor, se justifică o astfel de iniţiativă legislativă prin care să se instituie o zi dedicată pentru comemorarea prizonierilor de război români pentru sacrificiile făcute.
‘Subliniem, de asemenea, faptul că în prezent sunt comemorate victime ale unor regimuri totalitare cum sunt: 18 iunie – Ziua Victimelor Deportării în timpul Regimului Comunist; 9 octombrie – Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului; 2 august – Ziua Naţională a Holocaustului împotriva romilor (Samudaripen); Ziua Europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor ucişi în Europa de regimul nazist; 9 martie – Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989; 23 august – Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului; 27 ianuarie – Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului’, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.
Actul normativ este iniţiat de deputaţii PSD Alexandra Huţu şi Ciprian Şerban şi semnat de alţi 62 de parlamentari social-democraţi.
Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
