În cazul României şi Bulgariei există ‘o rezistenţă societală la dezinformare foarte scăzută, sub media Uniunii Europene’, a afirmat, miercuri, Bianca Toma, de la Centrul Român pentru Politici Publice (CRPE).
‘Unul din trei români sau unul din trei bulgari spune ‘Da, am întâlnit ştiri false pe internet sau unde citesc”, a completat ea, în intervenţia din cadrul evenimentului ‘Breaking Fake News. Confruntarea cu dezinformarea şi manipularea’, organizat de Freedom House România şi Ambasada Germaniei.
Toma a detaliat că ‘pe de o parte, oamenii nu realizează că în feedul lor este dezinformare tot timpul, în al doilea rând nu au instrumentele cu care să o detecteze’.
Ea a prezentat un studiu pe această temă, finanţat de Uniunea Europeană, care s-a desfăşurat timp de un an. Potrivit ei, frecvenţa cu care poveştile false se răspândesc ‘este fără precedent’. În acest context, rolul jurnaliştilor ‘este esenţial’, dar ‘este şi lupta companiilor’, cu atât mai mult cu cât multe ştiri false afectează consumatorii.
‘Avem în România decizii de politică publică blocate din aceste considerente. Afectează şi induc neîncredere în măsuri concrete la crize şi provocări iminente’, a arătat Bianca Toma.
Potrivit studiului, ‘în România şi vorbim aici şi despre regiune, avem o creştere a simpatiei pentru discursul populist (…) 55% din electorat simpatizează acest discurs’.
Discursul populist, a subliniat Toma, este preluat inclusiv de partide politice mainstream.
‘Goana după audienţă există şi în politică. Dar aici trebuie să fie un semnal când politicul alimentează cu sau fără bună ştiinţă aceste narative’, a arătat ea, spunând că ‘fact-checking-ul singur nu poate rezolva problema’.
‘Vorbim de un asalt al discursului antieuropean, fără ca informările publice, explicative, informative să fie relevante ori să aibă vreun impact (…). Este nevoie de o baricadă anti-fake news’, a completat Bianca Toma.
La rândul său, consilierul politic al Ambasadei Germaniei la Bucureşti, Sonja Gebauer, a afirmat că ‘putem să combatem dezinformarea şi răspândirea ştirilor false’.
‘Vedem acum, cu războiul din Gaza, state sau organizaţii teroriste folosesc intenţionat aceste informaţii greşite pentru a manipula. Aceste informaţii false au consecinţe grave, precum manifestaţii şi proteste şi arată cât de importantă este munca dumneavoastră ca jurnalişti. Din păcate, avem mai multe crize în acest moment’, a arătat ea.
Redactorul-şef al PRESShub, Răzvan Chiruţă, a menţionat că a văzut dezinformări încă de la începutul crizei conflictului Israel-Hamas.
‘Chiar în primele ore în care a început acest război, eu am intrat pe Twitter, care înainte era o sursă foarte bună de informaţii şi de imagini şi de video când izbucnea un eveniment internaţional. Şi am constatat că dintr-o dată şi acest canal, care până acum era destul de eficient, a fost invadat de foarte multe informaţii false. Şi în primele ore ale acelui eveniment (…) mi-am dat seama că este foarte dificil de a discerne ce informaţii şi ce imagini sunt reale, pentru că existau foarte multe informaţii vechi, de exemplu înregistrări video vândute ca fiind de acum’, a spus jurnalistul.
