Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute pe 13 decembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii care prevede că studenţii instituţiilor de învăţământ superior militar ale MAI declaraţi inapţi pe parcursul studiilor universitare pot opta pentru continuarea cursurilor în aceeaşi instituţie, fiind şi exoneraţi de obligaţia de a restitui cheltuielile de şcolarizare, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Şeful statului a trimis, joi, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Legea completează Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel încât studenţii instituţiilor de învăţământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne, formaţi pentru nevoile acestui minister, care, din motive neimputabile lor, sunt declaraţi inapţi pentru serviciul militar de către autorităţile competente, în urma unei expertize medicale definitive, să beneficieze de dreptul de a opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie.
Actul normativ mai prevede că, la absolvire, persoanelor vizate nu li se va acorda gradul militar şi nu vor fi încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, prin legea criticată se prevede exonerarea studenţilor aflaţi în această situaţie de obligaţia de a restitui cheltuielile de şcolarizare ‘atât în cazul definitivării studiilor, cât şi în cazul părăsirii instituţiei militare de învăţământ’.
Legea a fost transmisă de Parlament preşedintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării, pe 28 octombrie.
‘Prin conţinutul normativ considerăm că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi alin. (2), precum şi art. 32 alin. (1), alin. (4) şi alin. (6) din Constituţie’, a explicat şeful statului.
Potrivit preşedintelui Iohannis, se încalcă principiul egalităţii în drepturi, în condiţiile în care doar studenţii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne vor avea posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie, cu exonerarea de obligaţia restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfăşurării programelor de studii.
‘Această soluţie legislativă instituie o discriminare a studenţilor din cadrul celorlalte instituţii de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională din cadrul sistemului naţional de învăţământ, studenţi care s-ar putea afla în situaţia descrisă de ipoteza normei, respectiv cea de a fi declaraţi inapţi pentru serviciul militar de către autorităţile competente, în urma unor expertize medicale definitive. Lipsirea studenţilor din cadrul celorlalte instituţii de învăţământ superior militar de posibilitatea de a-şi manifesta voinţa, în sensul optării pentru continuarea studiilor şi, implicit, exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare, creează un tratament juridic diferenţiat, o situaţie de natură a discrimina între persoane devenite inapte din punct de vedere medical, din motive neimputabile, pe parcursul desfăşurării studiilor’, a argumentat şeful statului.
Preşedintele a adăugat că efectele discriminatorii generate prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor criticate sunt susceptibile a pune în discuţie însăşi respectarea dreptului la învăţătură din perspectiva asigurării posibilităţii continuării studiilor şi a gratuităţii învăţământului de stat, precum şi din perspectiva limitelor legale ale autonomiei universitare, componentă a dreptului la învăţătură, în ceea ce-i priveşte pe studenţii de la celelalte instituţii de învăţământ superior militar.
‘Prin efectul discriminatoriu produs cu privire la studenţii de la celelalte instituţii de învăţământ superior militar, altele decât cele din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, legea supusă controlului de constituţionalitate contravine nu numai art. 16 alin. (1) şi (2), ci şi art. 32 alin. (4) care consacră gratuitatea învăţământului şi art. 32 alin. (6) din Constituţie referitor la limitele legale în care poate fi exercitată autonomia universitară, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie coroborat cu art. 11 din Legea nr. 199/2023’, a indicat şeful statului.
El a invocat în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva actului asupra căruia s-a realizat intervenţia legislativă.
Conform lui Iohannis, Legea nr. 80/1995 asupra căreia se realizează intervenţia legislativă criticată reglementează statutul cadrelor militare, şi nu aspecte privind învăţământul superior militar. De asemenea, sediul dispoziţiilor ce vizează derularea procesului de învăţământ al studenţilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior militar este reprezentat de Legea învăţământului superior nr. 199/2023, şi nu de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
‘Prin intervenţia legislativă asupra unui act care are un obiect de reglementare complet diferit de obiectul normelor criticate se încalcă art. 14 din Legea nr. 24/2000 aducându-se atingere, implicit, art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi prin raportare la art. 32 alin. (1) şi (4) din Constituţie’, a mai explicat preşedintele Iohannis.
El a solicitat CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este neconstituţională.
