Expoziţia anuală a Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucureşti, ‘Între România şi Franţa. Un parcurs plastic remarcabil’, care se înscrie în contextul mai general de celebrare a 30 de ani de Francofonie în ţara noastră, se va deschide vineri, la ora 18,00, la Palatul Suţu.
Iubitorii de artă şi admiratorii marilor maeştri ai picturii româneşti vor avea posibilitatea să vadă în noua expoziţie în jur de 60 de lucrări realizate, în mare parte, în Franţa. Pe simeze se vor regăsi tablouri semnate de Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, George Demetrescu Mirea, Filip Marin, Gabriel Popescu, Theodor Pallady, Ştefan Popescu, Gheorghe Petraşcu, Kimon Loghi, Cecilia Cuţescu Storck, Iosif Iser, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Lucia Dem(etriade) Bălăcescu, Gheorghe Ionescu Sin, Max W. Arnold, Ştefan Constantinescu, potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES.
De asemenea, în expoziţie va putea fi admirată şi o sculptură din bronz realizată de Jean-Antoine-Marie ‘Antonin’ Idrac (1849-1884), care a fost donată de Consiliul Comunal al oraşului Paris către Primăria Municipiului Bucureşti în 22 august 1938, apoi transferată de la Cabinetul Primarului General către Pinacoteca Muzeului Municipiului Bucureşti.
Expoziţia tematică ‘Între România şi Franţa. Un parcurs plastic remarcabil’ va putea fi vizitată până pe 29 septembrie 2024.
Potrivit dr. Elena Olariu, director adjunct Secţia Artă, şi drd. Angelica Iacob, şef Secţia Artă – Muzeul Municipiului Bucureşti, mijlocul secolului al XIX-lea marchează momentul în care din ce în ce mai mulţi pictori români vor pleca să studieze arta la Munchen sau la Paris, contactul artiştilor români cu marea artă europeană devenind tot mai intens.
În general, în perioada interbelică, foarte mulţi artişti îşi desăvârşesc studiile la Paris, cu profesori şi artişti celebri în epocă, precum Lucien Simon, Jean-Paul Laurens, Henri Mattise, ultimul dintre aceştia fiind coleg şi prieten cu Theodor Pallady.
După cel de-al Doilea Război Mondial, care a instituit, în final, regimurile comuniste în estul Europei şi în România, afirmarea artei româneşti în vestul Europei a fost încetinită timp de peste patru decenii, în perioada 1945 – 1989.
