Reclamele la produse alimentare nesănătoase ar putea fi interzise în timpul programelor pentru copii conform unei propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului, depusă la Parlament.
‘Este interzis ca în timpul programelor pentru copii şi în comunicările comerciale audiovizuale adresate minorilor să se difuzeze publicitate şi teleshopping având ca obiect produsele alimentare şi băuturile cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global, în acord cu art. (2) şi art. (9), lit. a) din Legea nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar’, prevede propunerea legislativă care completează articolul 28 din Legea audiovizualului.
De asemenea, este interzis ca în timpul programelor pentru copii şi în comunicările comerciale audiovizuale adresate minorilor să se difuzeze publicitate şi teleshopping care prezintă minori consumând produse alimentare şi băuturi cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global, conform proiectului.
Calupurile publicitare în care se promovează produsele alimentare şi băuturile cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, al căror consum nu este recomandat în regimul alimentar global vor avertiza publicul printr-un insert scris şi/sau sonor că produsul nu se adresează minorilor şi se vor încheia cu avertismentul sonor şi vizual: ‘Consumul excesiv de acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari dăunează grav sănătăţii’, mai stipulează propunerea legislativă iniţiată de parlamentari PSD, PNL, UDMR şi din grupul minorităţilor naţionale.
Controlul respectării acestei interdicţii ar reveni Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Iniţiatorii precizează, în expunerea de motive, că această propunere legislativă pleacă de la o realitate tragică – România se află pe locul întâi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte obezitatea infantilă.
‘Toate studiile realizate la nivel european şi internaţional au demonstrat că un consum des de produse fast-food care conţin tipuri de alimente şi băuturi cu un aport substanţial de compuşi ca acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari dăunează sănătăţii persoanelor care le consumă, dar în special minorilor şi tinerilor. Aşadar, un consum al acestui gen de alimente şi băuturi duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoţionale şi de stimă de sine, dar şi boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 şi 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenţi şi, respectiv, pentru copiii mai mici’, subliniază iniţiatorii.
Având în vedere că şi în ţara noastră cei mici petrec mai mult timp în faţa televizoarelor, dar şi în mediul online, iniţiatorii proiectului consideră că este important să se acţioneze pentru a-i proteja de publicitatea nesănătoasă, argumentând totodată că mai multe state europene au reglementat strict reclamele la produsele fast-food în timpul programelor pentru copii şi tineri.
Parlamentarii susţin că, în lipsa adoptării unei reglementări în materie, există un risc crescut de creştere a obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor din România.
Conform unui studiu naţional privind prevalenţa diabetului, a prediabetului, supraponderii, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi, 31,4% dintre adulţii din ţara noastră cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate. Dintre aceştia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă. În ceea ce priveşte supraponderea, 34,6% sunt afectaţi. Aşadar, 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea.
Potrivit unor studii internaţionale, rata obezităţii infantile la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimele patru decenii, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate ajungând la aproximativ 124 de milioane, se mai precizează în expunerea de motive.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.
