Au trecut opt luni de când membrii Asociaţiei Parcul Văcăreşti au plantat flori specifice zonei de câmpie pe o suprafaţă de aproximativ 800 de metri pătraţi de pe malul Dâmboviţei, din dorinţa de a amenaja o pajişte experimentală menită să contribuie la reducerea poluării şi să asigure hrană pentru insectele polenizatoare.
Directorul executiv al asociaţiei, Dan Bărbulescu, a precizat, pentru AGERPRES, că întreţinerea suprafeţei respective, în ciuda vremii secetoase, a necesitat eforturi minime şi a oferit rezultate ‘mult peste aşteptări’.
Potrivit acestuia, a fost remarcată o prezenţă mai mare a fluturilor, albinelor solitare şi muştelor polenizatoare. Totodată, a existat şi o schimbare de percepţie. Dacă la început, unii oameni sugerau că spaţiul aflat în proximitatea Parcului Văcăreşti ar trebui folosit mai degrabă pentru amenajarea unor parcări, după ce au apărut florile, din mai şi până în iulie, mulţi bucureşteni care au ieşit la plimbare pe Cheiul Dâmboviţei au făcut fotografii şi s-au arătat încântaţi de frumuseţea zonei.
Spre deosebire de gazon, astfel de pajişti au nevoie de lucrări minime de îngrijire şi contribuie mult mai eficient la reducerea poluării din oraşe, subliniază reprezentanţii asociaţiei. În aceste zile au fost sădite seminţe de câteva zeci de specii native, precum salvie, trifoi, morcov sălbatic, coada şoricelului, iarba şarpelui, neghina. Dacă în primul an au fost sădite plante anuale, în această toamnă a fost adăugat un mix de plante anuale şi perene, iar anul viitor vor fi însămânţate doar plante perene.
‘Pe urmă, intervenţiile vor fi minime. Probabil vom cosi o dată pe an şi, în funcţie de ce precipitaţii vor fi, poate udăm o dată. Dar, în rest, interesul nostru este să dezvoltăm o zonă care să aibă o diversitate mare de plante autohtone şi să nu necesite îngrijire mare. Să fie o chestiune sustenabilă care să aibă impact asupra microfaunei locale, adică zone de habitat şi hrănire pentru insectele polenizatoare. (…) Cu un minim efort, rezultatele sunt cu mult peste aşteptările noastre. Ne-ar plăcea să vedem cât mai multe astfel de proiecte şi iniţiative în Bucureşti şi în marile oraşe’, a transmis Dan Bărbulescu.
Deşi vara a fost destul de secetoasă, întreţinerea pajiştii nu a fost dificilă, iar plantele au fost udate o singură dată. Terenul de aproximativ 800 de metri pătraţi se află la un metru de o arteră foarte circulată, cu mult zgomot şi poluare. Costul seminţelor a fost de 3.000 de lei, acestea fiind achiziţionate de la o firmă specializată, iar terenul a fost amenajat cu ajutorul voluntarilor.
‘Reacţia oamenilor a fost foarte interesantă. La început se uitau la noi destul de sceptic. Au fost câţiva vecini care ne-au întrebat de ce nu facem locuri de parcare acolo, pentru că nu mai există locuri de parcare în cartier. Când a înflorit zona, începând din mai şi până în iulie, oamenii îşi făceau fotografii cu macii înfloriţi, ne trimiteau poze cu insectele. A fost un fel de explozie de bucurie în momentul în care zona s-a schimbat puţin. Noi am intervenit pe o fostă amenajare de şantier. În trecut au fost nişte containere, terenul era destul de degradat şi, cumva, schimbând culorile zonei, asta a plăcut foarte mult oamenilor’, a explicat Bărbulescu.
O pajişte similară va fi amenajată şi în Sectorul 6, într-un mic parc din zona Căii Apeductului. Demersurile vor începe în această toamnă, iar rezultatele se vor vedea la primăvară.
‘Colaborăm acum la un proiect în Sectorul 6. Primăria ne-a solicitat colaborarea pentru o pajişte similară, de vreo 3.000 de metri pătraţi. Vom continua sădirea la Dâmboviţa. Încet-încet, poate reuşim, cel puţin în zona adiacentă Parcului Natural Văcăreşti, să colorăm râul, care e foarte important şi pentru oraş, dar şi pentru Parcul Văcăreşti’, a afirmat directorul executiv al asociaţiei.
Conform acestuia, suprafeţele verzi din oraşe care necesită multe intervenţii devin ‘tot mai nesustenabile’, în contextul schimbărilor climatice.
‘Pe măsură ce se schimbă condiţiile de climă şi apar noi soluţii sustenabile, tendinţa administraţiei oraşelor este să introducă cât mai mult genul acesta de intervenţii care se autosusţin, care nu necesită foarte multe costuri şi care au un impact pozitiv asupra biodiversităţii urbane. Fluturii noştri de pe pajişte să hrănesc cu polenul florilor, iar cu fluturii să hrănesc păsările care trec în pasaj pe lângă Dâmboviţa. (…) Acesta este un proiect-pilot. Este un experiment pe care îl facem, iar impactul lui este unul mic. Însă, dacă oraşul ajunge să integreze în planurile de dezvoltare genul aceasta de demers şi pajiştile urbane frumos colorate ajung să se dezvolte, lucrurile se schimbă’, a evidenţiat Dan Bărbulescu.
Un alt beneficiu pe care îl oferă zonele cu mix mare de vegetaţie constă în fixarea particulelor poluante din aer. Spre comparaţie, gazonul, care are de obicei o înălţime de doar 5 – 10 centimetri, nu reprezintă o barieră fizică pentru astfel de particule.
Pajiştile urbane cu flori au devenit tot mai răspândite în ultimii 10 – 15 ani şi pot fi întâlnite nu doar în Marea Britanie, ci şi în ţări precum Ungaria sau Polonia. Biologul polonez Maciej Podyma, prezent în România în decembrie 2022, a vorbit despre modul în care a reuşit să convingă autorităţile locale din mai multe oraşe să renunţe la gazon în favoarea pajiştilor melifere.
‘Cel mai recent exemplu pe care l-am văzut a fost în faţa unui colegiu, mi se pare că era Imperial College London, care şi-a transformat o întreagă pajişte, o suprafaţă mare, într-o zonă plină de flori, interesul principal fiind cel legat de polenizatori şi de insecte care vor avea spaţii de hrănire şi habitat. (…) Dacă ne referim la ţări din proximitatea României sau comparabile ca nivel de dezvoltare, cum ar fi Polonia sau Ungaria, la fel, sunt destul de înaintaţi. Maciej Podyma, după o activitate de zece ani, pornind de la o pajişte mică, a ajuns să convingă Primăria din Varşovia să introducă pe scară largă ideea aceasta de intervenţie în spaţii verzi’, a menţionat Bărbulescu.
Amenajarea şi îngrijirea pajiştii de pe malul Dâmboviţei fac parte din proiectul ‘Traversăm prin verde’, implementat de Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, în parteneriat cu Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti. Proiectul este finanţat prin Platforma de mediu pentru Bucureşti.
