Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea pentru instituirea zilei de 11 iulie ca ‘Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii’.
‘Se instituie ziua de 11 iulie ca ‘Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii’. Cu prilejul acestei zile pot fi organizate activităţi diplomatice, politice, culturale, sportive, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează istoria şi promovarea relaţiilor bilaterale româno-americane. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi misiunile diplomatice ale României în Statele Unite ale Americii, precum şi din alte state sau aflate pe lângă organizaţii internaţionale (reprezentanţii diplomatici ai României de la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, NATO, UE ) pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate’, se arată în lege.
Potrivit actului normativ, unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a ‘Zilei Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii’.
În expunerea de motive, iniţiatorii – parlamentari PNL, PSD, UDMR şi de la grupul minorităţilor naţionale – au explicat că această zi a prieteniei urmează să fie sărbătorită anual la data de 11 iulie, data la care preşedintele Bill Clinton a efectuat vizita la Bucureşti, susţinând discursul care a încurajat evoluţia ţării noastre în direcţia democratizării şi consolidării, în cadrul instituţiilor statului, a unor principii precum libertatea, statul de drept, egalitatea de şanse, solidaritatea şi lupta împotriva corupţiei.
‘La data de 14 iunie 2022 s-a marcat împlinirea a 142 de ani de relaţii diplomatice bilaterale între România şi SUA. (…) Ulterior căderii ‘Cortinei de fier’, la 11 iulie 1997, preşedintele Bill Clinton, primul preşedinte care a vizitat România după căderea comunismului, susţinea un discurs memorabil la Bucureşti în care afirma, printre altele, nevoia ca ţara noastră să îşi consolideze instituţiile urmând linia democraţiei şi a occidentalizării’, se menţionează în expunerea de motive.
