Pastorul Laszlo Tokes a declarat că Asociaţia ’15 Decembrie – Ziua Solidarităţii Româno-Maghiare’ (ZSRM) consideră că solidaritatea fraternă dintre români şi maghiari, precum şi alte naţionalităţi, proprie începuturilor Revoluţiei din 1989 de la Timişoara, manifestată în lupta pentru libertate, a fost un factor decisiv în declanşarea Revoluţiei române.
‘Acest spirit a cuprins întreaga ţară, în perioada iniţială. Conform Declaraţiei de principii a Asociaţiei noastre, memoria acestei solidarizări interetnice şi aspiraţia spre libertate care a unit comunităţile noastre naţionale ‘poate deveni o cale a bunelor relaţii dintre cele două comunităţi’. În consecinţă, ‘afirmăm ca fundament al coexistenţei româno-maghiare, respectul solidar faţă de ideile de libertate şi demnitate, valorile care i-au unit pe români şi maghiari în timpul revoluţiei’. Pornind de la aceste premise, Asociaţia noastră îşi propune să lanseze două programe de cercetare’, arată Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din România, într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Unul dintre programele de cercetare se referă la fenomenul şi perioada regăsirii şi fraternizării româno-maghiare. Cercetarea ar include prezentarea solidarităţii româno-maghiare în acţiune, precum şi a cooperării ecumenice dintre biserici şi confesiuni, dar şi evocarea simpatiei faţă de poporul român cuprins de flacăra revoluţiei şi a ‘ajutorului dezinteresat’ acordat de către Ungaria, precum şi tratarea ‘spiritul Timişoarei’ într-o dimensiune interetnică.
Cel de-al doilea program de cercetare ar trebui să elucideze cine şi ce elemente şi forţe contrarevoluţionare naţionaliste, şovine, postcomuniste şi securiste au distrus spiritul legendar al Timişoarei; cum şi prin ce mijloace au reuşit să destrame, ba chiar să transforme în propriul ei contrariu solidaritatea româno-maghiară, care tocmai se înfiripa într-o manieră promiţătoare.
‘Prin aceste două programe de cercetare dorim să arătăm, în primul rând, ce beneficii extraordinare a adus şi ar fi putut aduce şi în viitor solidaritatea româno-maghiară; în al doilea rând, ce pierderi nespus de mari a provocat în viaţa comunităţilor noastre naţionale şi a întregii ţări, în general, distrugerea deliberată şi sistematică a acestui spirit’, subliniază Tokes Laszlo.
În vederea desfăşurării acestor programe de cercetare, Tokes face apel la foştii participanţi activi şi martorii revoltei populare de la Timişoara, respectiv ai Revoluţiei române, în special la locuitorii din zonele şi localităţile cu populaţie mixtă din punct de vedere etno-naţional şi confesional-religios, sau majoritar maghiară din punct de vedere etnic, printre care şi marile oraşe în care au avut loc evenimente revoluţionare de însemnătate (de exemplu Timişoara, Arad, Cluj, Târgu Mureş, Oradea, Sibiu etc.), să contribuie la succesul cercetărilor prin evocarea şi scrierea amintirilor lor.
Asociaţia intenţionează să deruleze programele de cercetare şi să sintetizeze rezultatele acestora cu concursul istoricilor şi specialiştilor a căror chemare este realizarea investigaţiilor de acest gen.
