Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri a efectuat, în anul 2023, în parteneriat cu autorităţile locale, o serie de lucrări de decolmatare şi recalibrare a albiei pentru 30 de cursuri de apă, pe o lungime de 50 de kilometri.
‘Decolmatările, care au presupus îndepărtarea materialului aluvionar depus pe fundul cursului de apă, au fost realizate cu ajutorul formaţiilor de lucru din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor şi au implicat utilaje de tip excavator şi autoutilitară. Operaţiunea de decolmatare nu a fost simplă întrucât cantitatea de aluviuni excavată a depăşit 155.000 de metri cubi. Mai mult decât atât, vara aceasta, creşterile de debite au angrenat cantităţi mari de deşeuri de pe malurile apelor îngreunând astfel lucrările de regularizare şi igienizare. De asemeni, au fost realizate şi lucrări de recalibrare a albiei cu scopul de a asigura riveranilor apărare împotriva inundaţiilor,’ a declarat, într-un comunicat, directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor.
Cele mai însemnate lucrări au fost desfăşurate pe cursurile de apă: Valea Ierul Îngust, Valea Cuzap, Barcău, Valea, Beznea, Valea Nimăieşti, Crişul Negru, Crişul Pietros, Valea Holod şi Valea Meziad.
Lucrările desfăşurate vor contribui semnificativ la creşterea capacităţii de scurgere a apelor, mai ales în perioadele cu precipitaţii însemnate. Riscul de inundaţii scade astfel foarte mult pentru riveranii din 30 de localităţi bihorene, dintre care sunt amintite: Diosig, Şilindru, Cuzap, Borumlaca, Bratca, Şuşti, Beiuş, Drăgăneşti, Cociuba Mică, Budureasa, Tinca, Pociovelişte, Pomezeu, Meziad şi Pietroasa.
Purtătorul de cuvânt al ABA Crişuri, Anca Mihociu, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că aceste lucrări de decolmatare se efectuează anual, dar nu pe aceleaşi cursuri şi pe aceleaşi secţiuni, în funcţie de zonă fiind repetate, în medie, în aceeaşi zonă o dată la cinci ani.
‘Se scot aceste aluviuni de pe fundul apei, tocmai pentru a-i mări volumul. Dar la asta contribuie şi modul în care comunitatea respectivă înţelege să îşi gestioneze deşeurile. Pe fundul apei găsim multe anvelope, resturi din construcţii, tot felul de deşeuri casnice. Iar aruncate pe malurile apelor, plus ambalajele de plastic, pet-uri, la viituri, sunt preluate şi ajung să blocheze poduri şi podeţe, cu revărsări în localităţi unde nu ar trebui să fie. Un tronson curat, pentru care noi ne străduim, ar asigura tranzitul fără probleme al apei,’ a precizat Anca Mihociu.
O dată la şase ani sunt actualizate hărţile de hazard şi risc la inundaţii. Astfel, la nivel naţional sunt evaluate riscurile în ceea ce priveşte probabilitatea producerii de inundaţii pe cursurile de apă. În total, potrivit actualizării din 2023, în România au fost identificate 500 de zone cu risc potenţial la inundaţii, dintre care, în bazinul hidrografic Crişuri au fost identificate 38 de astfel de zone. Harta de Hazard şi Risc la Inundaţii poate fi consultată pe www.inundatii.ro.
