Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, luni, că Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui Mihai Eminescu, ‘un vizionar’, care a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii.
‘Ziua aceasta stă sub semnul lui Mihai Eminescu. Mulţi îl critică, fără să fi creat nimic. Mie mi se pare că dacă îl critici pe Iorga, trebuie să fii istoric şi să încerci să produci ceva şi tu. Dacă îl critici pe Eminescu şi eşti imberb, ar trebui să ai mai multă răbdare, să aştepţi să îmbătrâneşti, să vezi ce şi cum. (…) Dacă el, Eminescu, alături de contemporanii lui, Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici sau Coşbuc, nu e cunoscut şi apreciat în lume cum s-ar cuveni şi dacă străinătatea are o altă ierarhie a valorilor intelectuale româneşti decât avem noi aici în ţară şi în Republica Moldova, nu e vina lui Eminescu, e vina noastră şi poate a lumii nedrepte în care trăim. Eminescu a avut o capacitate de asimilare ieşită din comun şi o putere de judecată cu profunzimi neatinse de niciun român. A trăit în epoca ridicării edificiului statal naţional, dar, cum ştiţi, a criticat dur societatea contemporană lui’, a spus Ioan-Aurel Pop la sesiunea dedicată festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale.
El a arătat că Eminescu a fost ‘un vizionar’, care ‘a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii’.
‘Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale’, a adăugat Pop.
Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a organizat luni, în format hibrid, sesiunea festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Importanţa acestei sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, care a îndemnat la ‘conjugarea, în continuare, a eforturile pentru a crea cât mai multe punţi de colaborare’ pentru ‘apropia cele două maluri ale Prutului până la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri dictatoriale’.
În cuvântul de salut, citit de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că ‘prin instituirea Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, cinstim opera şi contribuţia excepţională a lui Mihai Eminescu la identitatea naţională şi la cultivarea limbii române ca element central al patrimoniului nostru cultural’. ‘Peste generaţii, opera eminesciană reprezintă o moştenire nepreţuită lăsată nouă şi care pune în evidenţă rolul culturii în evoluţia spre modernitate a societăţii noastre, un proces care s-a inspirat din valorile occidentale şi care, printr-o fericită îngemănare cu spiritualitatea şi tradiţiile poporului român, a stat la baza împlinirii idealului unităţii noastre naţionale’, a transmis preşedintele Iohannis.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a afirmat că, preţuindu-i opera, ni-l putem imagina pe Mihai Eminescu ‘ca pe un astru care veghează asupra României’.
‘Pentru că atât de puternică este legătura ţării cu Mihai Eminescu. Geniul său a contribuit profund la construirea identităţii româneşti, dar a adus culturii noastre şi deschidere internaţională. Format la şcoli europene şi în limbi europene, cunoscând literatură, filosofie, artă şi istorie universală, Eminescu a oferit românilor un model extraordinar de raportare la cultura lumii. El a ştiut că dialogul cultural se naşte cu fiecare om care află, citeşte, înţelege şi preţuieşte ceea ce au gândit alţii, din alte ţări, din alte timpuri, sau din alte culturi europene’, a spus Turcan.
Ea a subliniat că Ziua Culturii Naţionale reprezintă ‘o invitaţie la trăirea şi la promovarea culturii’.
‘Împreună putem construi o societate în care cultura să fie o forţă pentru progres, înţelegere şi armonie. Investiţia în cultură, alături de cea în educaţie, este, în esenţă, o investiţie în viitor. Avem responsabilitatea de a proteja şi de a încuraja creativitatea şi creatorii, de a păstra şi revalorifica tradiţiile, de a deschide noi căi către inovaţie. Suntem acum într-o etapă istorică în care schimburile culturale sunt mult mai accesibile decât în trecut. În acelaşi timp, România este ţară membră a Uniunii Europene, iar valorile culturale europene se simt acum şi aici la Bucureşti, la fel şi în Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, mai acasă decât oricând. Merită să admitem că niciodată cultura română nu a beneficiat de o mai mare şi mai puternică promovare în spaţiul european’, a transmis ministrul.
Turcan a reamintit faptul că promovarea patrimoniului cultural comun este una din direcţiile strategice ale Uniunii Europene, de care am beneficiat substanţial de când am aderat la uniune.
‘Uniunea Europeană este cel mai important aliat al nostru în promovarea culturii româneşti pe plan internaţional. Patrimoniul nostru cultural este văzut şi admirat de europeni, de oameni din toată lumea, iar noi putem vizita, citi, admira ceea ce au creat şi creează oamenii de cultură din toată lumea. Există deci condiţiile în România pentru a face din generaţia care urmează o generaţie a culturii. Sunt zeci de mii de copii şi tineri români extraordinari, care trebuie încurajaţi să facă muzică, artă, plastică, literatură, teatru, sau film, care pot face cultură românească relevantă pentru audienţe interne şi internaţionale. Acesta este testul major, apropierea de către tânăra generaţie rămâne provocarea oricărei autorităţi’, a transmis Raluca Turcan.
Un cuvânt de salut al ministrului Educaţiei, Ligia Deca, a fost rostit de secretarul de stat Gigel Paraschiv.
‘O naţiune se ridică şi progresează prin educaţie, iar prin cultură ea dăinuie şi îşi afirmă valoarea. De aceea, cred cu tărie de educaţia şi cultura trebuie să se afle într-o trainică relaţie de simbioză. (…) Ministerul Educaţiei este deplin angajat în susţinerea culturii naţionale. În prezent, lucrăm la dezvoltarea a două programe naţionale, Programul Naţional ‘O carte pentru fiecare’, prin care ne dorim să cultivăm şi să creştem interesul elevilor pentru lectură şi Programul Naţional ‘Vouchere pentru cultură’, pentru a încuraja şi sprijini accesul elevilor în muzee şi la evenimente culturale, precum şi la excursii cu tematici culturale sau istorice, în vederea promovării culturii naţionale şi universale’, a transmis ministrul Deca.
Mesajul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, membru de onoare al Academiei Române, intitulat ‘Ramurile marilor mănăstiri din provinciile româneşti şi sărbătorile Sfinţilor populari, evenimente de promovare a limbii şi culturii române de a lungul istoriei’, a fost transmis de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul.
Prelegeri ştiinţifice au fost susţinute de acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei.
În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea de mărci poştale ‘Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate’, prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia. Alcătuită din două timbre, un plic ‘prima zi’ şi o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, emisiunea este în circulaţie de Romfilatelia luni, 15 ianuarie, fiind disponibilă în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi online pe: http://romfilatelia.ro/store/.
La final, violoncelistul Ştefan Cazacu a susţinut un recitalul muzical, iar un actorii Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae au prezentat un moment poetic eminescian.
