Ministrul Culturii, Raluca Turcan, atrage atenţia cu privire la faptul că nivelul de consum al produselor culturale a scăzut în România şi afirmă că preocuparea ministerului este ca instituţiile de cultură să devină mai accesibile publicului larg, în special tinerilor.
‘Preocuparea principală a tuturor instituţiilor de cultură din subordinea ministerului a fost ca publicul să aibă cât mai mult acces la instituţiile de cultură, să deschidă porţile spre tineri în special, pentru că eu cred că dacă va ajunge cultura să fie mai accesibilă pentru tânăra generaţie, atunci se creează premisa ca, în viitor, societatea românească să aibă o generaţie mai pregătită, mai deschisă spre inovare, o societate mai înţeleaptă şi mai bună’, declară Raluca Turcan, într-un interviu acordat AGERPRES.
Ea arată că cifrele din perspectiva accesului la cultură nu sunt foarte încurajatoare, motiv pentru care este necesară implementarea unor măsuri de politici publice în acest domeniu.
‘A scăzut consumul de cultură, din păcate, şi lucrul acesta este îngrijorător, dacă nu se creează o schimbare a cursului prin care noi gestionăm produsele culturale. Din păcate, cred că aproximativ 70% din cei intervievaţi într-o analiză pe care am făcut-o prin Institutul pentru Cercetare şi Formare în Cultură, aproximativ 70% dintre tineri nu au mers niciodată la bibliotecă, aproximativ 60% nu au mers la un spectacol. Lucrul acesta este cutremurător pe fond’, susţine ministrul Culturii.
Raluca Turcan mai afirmă că refacerea patrimoniului construit al României, creşterea accesului la cultură şi multiplicarea evenimentelor culturale de calitate sunt trei direcţii care ar trebui urmărite în următoarea perioadă.
Potrivit acesteia, este ‘păcătoasă’ percepţia legată de cultură, cum că aceasta ar fi ‘doar o cheltuială’, afirmând că evenimentele culturale pot fi generatoare de venit.
‘Există o percepţie păcătoasă legată de cultură şi anume că aceasta este doar o cheltuială. Nu e adevărat, cultura este generatoare de venit. (…) Evenimentele culturale aduc turişti. Turiştii de asemenea investesc. În momentul în care investesc, se creează o atenţie spre comunitatea respectivă, vin şi investitorii şi, uite aşa, cultura stă la baza unui adevărat ciclu de creştere economică şi de îmbunătăţire a vieţii’, mai spune ministrul Culturii.
AGERPRES: Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită şi în acest an cu multe evenimente, foarte interesante, dar ce consideraţi că a lipsit?
Raluca Turcan: În primul rând, aş spune ce a adus nou Ziua Culturii Naţionale. În calitate de ministru al Culturii, mi-am dorit să sărbătorim Ziua Culturii Naţionale prin cultură. Şi ca atare, într-un efort comun cu toate instituţiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii, am decis să deschidem larg porţile către public. Muzeele au avut intrare gratuită, inclusiv expoziţii în premieră. De asemenea, instituţiile de spectacol au avut tururi ghidate pentru tineri, au avut spectacole educative, iar la Opera Naţională Română am avut o premieră pe care multă lume o aştepta pentru a fi în portofoliul unei instituţii de spectacol – ‘Oedipe’, masterpiece-ul lui George Enescu. Am încheiat Ziua Culturii Naţionale cu sărbătorirea geniului Mihai Eminescu prin opera unui alt geniu, George Enescu, şi mă bucur că am reuşit să facem lucrul acesta.
Preocuparea principală a tuturor instituţiilor de cultură din subordinea ministerului a fost ca publicul să aibă cât mai mult acces la instituţiile de cultură, să deschidă porţile spre tineri în special, pentru că eu cred că dacă va ajunge cultura să fie mai accesibilă pentru tânăra generaţie, atunci se creează premisa ca, în viitor, societatea românească să aibă o generaţie mai pregătită, mai deschisă spre inovare, o societate mai înţeleaptă şi mai bună. Până la urmă, cultura este mijlocul prin care oamenii pot dialoga şi comunica mai bine şi un liant pentru a fi mult mai toleranţi între ei şi mai buni unii cu alţii. De altfel, aceasta este o preocupare constantă pe care o am în mandatul de ministru al Culturii şi care este în acord cu strategia UNESCO pentru cultură şi educaţie: să încercăm să valorizăm cât mai mult cultura şi educaţia şi să le punem la temelia dezvoltării societăţii, în special a tinerei generaţii.
În completarea activităţilor din ziua de 15 ianuarie, am avut şi o sesiune de proiecte culturale cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, iar linia comună a proiectelor pe care le-am susţinut a fost exact aceasta – deschiderea către tânăra generaţie.
Acum, cifrele pentru noi din perspectiva accesului la cultură nu sunt foarte încurajatoare şi cred că, în primul rând, trebuie să fim realişti pentru a lua cele mai bune măsuri de politici publice în cultură. A scăzut consumul de cultură, din păcate, şi lucrul acesta este îngrijorător dacă nu se creează o schimbare a cursului prin care noi gestionăm produsele culturale. Din păcate, cred că aproximativ 70% din cei intervievaţi într-o analiză pe care am făcut-o prin Institutul pentru Cercetare şi Formare în Cultură, aproximativ 70% dintre tineri nu au mers niciodată la bibliotecă, aproximativ 60% nu au mers la un spectacol. Lucrul acesta este cutremurător pe fond.
Există şi o parte bună, în sensul în care în ultimii doi ani a crescut consumul cultural în spaţiul virtual. Practic, sunt tot mai mulţi oameni care caută expoziţii online, caută spectacole online şi aceasta este, dacă vreţi, o portiţă pe care îmi doresc să o valorific în calitate de ministru al Culturii. Şi chiar o expoziţie pe care am inaugurat-o în ajunul Zilei Culturii Naţionale la Muzeul Naţional de Artă, Galeria de Artă Decorativă Europeană a adus publicului inclusiv un cod QR, prin care toţi cei care vizitează expoziţia sau caută informaţii despre această expoziţie pot să primească detalii, obiectele fiind expuse în format digital.
Ca o concluzie, cred că noi, în special ca decidenţi, ar trebui ca atenţia pe care o acordăm Zilei Culturii Naţionale să fie acceaşi în fiecare zi pentru cultura românească. De asemenea, componenta de digitalizare să fie folosită şi extinsă la maximum. Avem deja o parte din instituţiile de cultură care au intrat într-un program de digitizare pe RO-CULTURA şi în care parte din patrimoniul unor instituţii de cultură se află deja în format digital. Pe o altă axă de finanţare pe care o avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vom merge mai departe cu digitizarea patrimoniului mobil, dar şi a patrimoniului imobil, astfel încât fiecare clădire de patrimoniu să aibă, de asemenea, un cod QR şi cine este interesat să primească informaţiile despre respectiva clădire şi să creăm şi o hartă a clădirilor de patrimoniu.
Cred că sunt trei direcţii vitale pe care ar trebui să mergem constant în următoarea perioadă, nu doar în mandatul meu de ministru, ci şi cei care vor veni după mine. O dată, refacerea patrimoniului construit al României – avem un patrimoniu de excepţie, valorizat peste tot în lume, doar în România, din păcate, atenţia nu este cea care se cuvine şi multe clădiri de patrimoniu sunt în paragină.
A doua direcţie să fie creşterea accesului la cultură, la evenimente culturale de calitate, inclusiv în locuri unde încă există barieră de consum cultural. Pentru că sunt localităţi rurale, localităţi din urbanul mic şi mediu, unde accesul la cultură are în continuare obstacole severe, şi acolo trebuie să mergem cu programe. Avem deja 150 de programe în localităţile sub 50.000 de locuitori unde încercăm să creăm evenimente culturale, evenimente de acces la patrimoniul cultural al României.
Şi a treia direcţie: acolo unde avem evenimente culturale de calitate să încercăm să le multiplicăm. Eu vin din Sibiu şi sunt reprezentanta Sibiului în Parlament de foarte mulţi ani de zile şi, până la urmă, funcţiile publice pe care le-am deţinut vin din susţinerea pe care sibienii mi-o acordă. Iar Sibiul este un model de dezvoltare prin cultură. Acest exemplu al Sibiului mi-aş dori să-l replicăm şi în alte oraşe ale ţării care au un potenţial uriaş de dezvoltare, dar care până acum nu a fost folosit.
M-aş opri aici cu răspunsurile la întrebarea dumneavoastră, pentru că sunt suficienţi amatori care să spună ce nu merge, ce se face, sau ce e rău în ţară, sau ce creează, să spunem, nemulţumire. Cred că este important să vorbim mai mult despre lucrurile care se fac. Şi chiar cred că în cultură se fac foarte multe. Iar ca o subsumare a direcţiilor pe care vi le-am menţionat aş pune preocuparea majoră de a atrage tânăra generaţie spre cultură şi, de asemenea, de a încuraja tinerii să meargă spre domeniul cultural.
AGERPRES: La Conferinţa Naţională a Managerilor Culturali, organizată de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, aţi arătat că instituţiile de cultură trebuie să fie ‘mult mai proactive’ în ceea ce priveşte managementul cultural. La ce vă refereaţi mai exact? Se poate face management performant cu salarii de 2.800 de lei şi, la nivel de consilier V, cu 3.500 de lei? În ce mod doriţi modificarea Legii managementului instituţiilor de cultură?
Raluca Turcan: Cred cu tărie că instituţiile de cultură pot să fie nuclee de dezvoltare şi de educare a publicului în fiecare judeţ şi în localităţile unde ele există, pentru că odată ce oamenii trec pragul unei instituţii de cultură, aceştia deja au o atenţie sporită faţă de nişte valori care, pe fond, dau forţă naţiunii noastre. Cred că tărie că România are oameni extraordinar de valoroşi, dar care nu sunt suficient puşi în valoare şi nici sprijiniţi. România are tineri de geniu care, uneori, nu pot să răzbată sau să-şi atingă potenţialul, pentru că nu sunt sprijiniţi. În acelaşi timp, România este o componentă în spaţiul cultural european, unde are un sprijin excepţional. Prin apartenenţa noastră la familia europeană, am căpătat un spaţiu de dezvoltare şi de apreciere pe care noi trebuie să-l folosim. Şi atunci, instituţiile de cultură exact asta trebuie să facă. Nu doar să aştepte ca publicul să treacă pragul unei instituţii de cultură, ci să cheme publicul, să deschidă porţile, să fie inventive, să facă proiecte, să aibă proiecte variate şi, în felul acesta, oamenii să simtă o atracţie naturală de a trece pragul acelor instituţii.
E păcat la Dumnezeu ca o instituţie de cultură să se mulţumească doar cu subvenţia, de exemplu, pe care o primeşte de la Ministerul Culturii. O instituţie de cultură poate să şi facă venituri proprii, aşa cum eu cred că, în ansamblul ei, cultura este generatoare de venituri. Există o percepţie păcătoasă legată de cultură şi anume că aceasta este doar o cheltuială. Nu e adevărat, cultura este generatoare de venit. Şi mă întorc la exemplul Sibiului, pentru că, în momentul în care ai evenimente culturale de anvergură, oamenii vin, eventual plătesc bilet. În momentul în care au plătit biletul, autorităţile sunt obligate să intervină şi să îmbunătăţească infrastructura culturală şi de transport şi după aceea tot ansamblul infrastructurii care există într-o comunitate. Evenimentele culturale aduc turişti. Turiştii de asemenea investesc. În momentul în care investesc, se creează o atenţie spre comunitatea respectivă, vin şi investitorii şi, uite aşa, cultura stă la baza unui adevărat ciclu de creştere economică şi de îmbunătăţire a vieţii.
Acum ajungem şi la partea sensibilă pe care am menţionat-o şi o întăresc şi cu această ocazie. Cultura în România a fost, din nefericire, cronic subfinanţată. Inclusiv bugetul Ministerului Culturii din România, raportat la Produsul Intern Brut, este mai mic decât în alte ţări, care au înţeles valoarea domeniului cultural. Această subfinanţare cronică a culturii evident că s-a răsfrânt şi asupra salariilor din domeniul cultural. Şi aici, dacă vreţi, am o misiune în plus şi ca fost ministru al Muncii. Când am intrat în minister, împreună cu toţi reprezentanţii domeniului cultural, cu sindicate, cu reprezentanţi şi din industria de spectacole şi din muzee şi biblioteci, din Ministerul Culturii şi din alte instituţii, am creat o variantă de Lege a salarizării, care să corecteze o parte din neajunsurile de salarizare din domeniul cultural. Şi anume, să reducem inechităţile între instituţiile naţionale şi cele aflate în subordinea autorităţilor locale, să eliminăm discrepanţele între instituţiile de spectacol şi instituţiile muzeale sau biblioteci şi să reaşezăm coeficienţi, astfel încât debutanţii, şi în cultură la fel ca şi în educaţie, să fie stimulaţi să intre şi să activeze în domeniu.
Dincolo de asta, există şi partea de industrie creativă din sectorul privat care merită o atenţie. Încurajez toate formele de asociere ale oamenilor care lucrează în sectorul cultural privat să urmărească proiecte pe care noi le lansăm la Ministerul Culturii sau oportunităţi de finanţare, astfel încât să primească un sprijin de la noi pentru ca ei să poată să genereze activitate culturală de calitate.
Am mai întâmpinat o problemă, pentru că Legea salarizării nu a fost adoptată când ar fi trebuit. Şi este o realitate. Se preconizează amânarea aprobării acestei legi pentru finalul anului sau începutul anului 2025. Şi atunci, pentru că există o inechitate crasă între instituţiile din domeniul cultural şi instituţii similare, care sunt în domeniul educaţional, unde au existat deja majorări salariale, am creat o propunere de modificare a Legii, pe care am discutat-o cu ministrul Finanţelor şi inclusiv cu cancelarul prim-ministrului, astfel încât, măcar pe partea de muzee şi biblioteci, unde salariile sunt mult rămase în urmă, să încercăm o majorare a salariilor, aşa cum am reuşit şi pentru Direcţiile de Cultură. Pentru că şi angajaţii din Direcţiile de Cultură, foarte puţini din păcate, în raport cu necesarul şi cu activitatea pe care o au de desfăşurat, aveau nişte salarii de mizerie. Trebuiau să dea avize pentru investiţii de milioane de euro şi cel mai mare salariu al unui angajat dintr-o Direcţie de Cultură era de 3.500 de lei în mână. Pentru ei am reuşit o majorare salarială şi îmi doresc să obţin lucrul acesta şi pentru angajaţii din muzee şi biblioteci.
AGERPRES: Legea managementului instituţiilor de cultură?
Raluca Turcan: Legea managementului cultural este necesară, însă, în acelaşi timp, prin experienţa mea parlamentară, vreau să avem coerenţă în cadrul legislativ pe care îl elaborăm şi implementăm în domeniul cultural. Noi tot avem obligaţia, prin actele normative adoptate la finalul anului trecut, să realizăm o reorganizare internă a instituţiilor prin măsurile acelea în care trebuie redus numărul de birouri, să modificăm numărul de angajaţi într-o direcţie şi aşa mai departe. Şi atunci, dacă tot facem această reorganizare în interiorul instituţiilor, şi Legea managementului cultural aş vrea să fie în acord cu această lege şi cu Strategia din domeniul cultural, inclusiv cu strategiile locale. Pentru că este foarte important să existe o coerenţă între legislaţia pe organizare, în legislaţia pe decizie, pe partea de management şi, de asemenea, legislaţia pe parte de salarizare.
AGERPRES: Mi-aţi anticipat o întrebare legată de discuţiile cu sindicatele. Am înţeles că aţi amânat, aţi căpătat un moratoriu până la sfârşitul lunii sau până în februarie. Sindicatele tocmai asta revendicau, discrepanţa dintre salariile din cultură şi din educaţie. În ce stadiu sunteţi aici?
Raluca Turcan: Sindicatele ştiu că au în mine un aliat, pentru că înţeleg foarte bine blocajele care apar într-o instituţie în momentul în care există inechităţi. Când am ajuns ministru al Muncii, am apreciat şi îmi menţin aprecierea că România avea trei mari probleme cronice în sistemele publice şi anume: Legea salarizării, Legea pensiilor, Legea asistenţei sociale. De aceea, am introdus reforma acestor legi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ca obligaţie, dacă vreţi, pentru ca indiferent ce persoană ajunge în demnitate guvernamentală să ia acele măsuri. Legea pensiilor s-a făcut în proporţie de 99% varianta lăsată de mine ca ministru al Muncii. Legea salarizării, la fel, este în lucru şi, deocamdată, din informaţiile pe care le am este în mare parte varianta lăsată de mine în Ministerul Muncii. Legea asistenţei sociale s-a realizat, iarăşi, pe o lege pe care am lăsat-o lucrată în Ministerul Muncii. Aici, în domeniul cultural, am transmis Ministerului Muncii exact propunerile pe care vi le-am prezentat mai devreme, pentru că, în momentul în care oamenii sunt salarizaţi în mod de echitabil, dar şi motivant, având în partea cealaltă şi obligaţia de reaşezare a organizării instituţiilor, atunci şi cheltuielile sunt drămuite şi oamenii sunt impulsionaţi să ofere mai mult, să muncească mai mult, în raport cu veniturile pe care le obţin.
AGERPRES: În ce stadiu sunt consultările cu industria de film pentru o alocare mai eficientă a fondurilor şi atragerea investiţiilor în România? După repornirea programului de cash rebate, ce alte proiecte, precum ‘Wednesday’, vor veni sau reveni în 2024?
Raluca Turcan: Industria cinematografică este un magnet şi o cloşcă cu ouă de aur pe care România o are, pentru că România este ofertată din punct de vedere al mediului, al peisajului. România are profesionişti de excepţie, de la producători regizori, actori, costumieri, oameni care creează decoruri, cascadori şi aşa mai departe. Aceşti oameni sunt căutaţi şi apreciaţi în plan internaţional. Tot ce ne mai trebuia era ca România să intre într-un program de sprijinire a industriei cinematografice pe care toate ţările din Uniunea Europeană îl aveau. Mai mult decât atât, acest program de sprijin pentru industria cinematografică, printr-o analiză făcută la nivelul Uniunii Europene, are ca factor de multiplicare raportul 1 la 8, dacă se aplică în industria cinematografică. Adică, pentru un Euro investit, raportul de multiplicare în economiile naţionale este de 8 euro şi aceasta este media. Ce s-a întâmplat în România? În anul 2018, au elaborat o schemă de sprijin pentru industria cinematografică, prezentând-o investitorilor ca un stimulent în raport cu celelalte ţări din jurul nostru. Investitorii au spus: ‘În sfârşit a intrat şi România în rândul ţărilor care sunt şi ofertante din perspectiva a aceea ce pot oferi în industria cinematografică, dar au şi cadrul fiscal similar cu ţările din jur’. Din nefericire, acea schemă de sprijin a fost doar pe hârtie. Şi investitorii au venit, au investit şi statul român le-a spus: ‘Rămâne pe altă dată’. Şi atunci, evident că s-a creat o dezamăgire în rândul investitorilor internaţionali şi un mesaj de neseriozitate din partea statului român. Când am venit ministru, am spus foarte clar că mi se pare că cel mai urât lucru pe care un decident poate să îl facă este să păcălească oamenii de bună credinţă care vin şi sprijină ţara, sprijină anumite industrii. Şi de aceea, într-un efort uriaş, în doar câteva luni, acea schemă de sprijin a devenit funcţională. Am plătit deja o parte din datoriile în urma proceselor pe care investitorii le-au deschis statului român pentru că au primit ţeapă şi, în perioada următoare, vom da drumul unui nou apel de proiecte, astfel încât investitorii să vină, să investească în România, să intre în coproducţie cu companii din România şi, în felul acesta, să valorificăm acest potenţial uriaş pe care îl avem. Nu a fost uşor. Vă spun că dezamăgirea şi în rândul reprezentanţelor statelor în România, adică ambasadele, şi în rândul investitorilor, neîncrederea au fost maxime. Însă, prin seriozitate, am reuşit ca această schemă să devină funcţională, să plătim din datorii şi să deschidem, de fapt, din nou porţile unor astfel de producţii cinematografice.
AGERPRES: Ne puteţi dezvălui?
Raluca Turcan: Nu. Vă daţi seama că nu pot să fac lucrul acesta şi, mai mult decât atât, este o procedură competitivă, pentru că statul român nu aruncă cu bani în stânga şi în dreapta, aşa cum ar fi unii tentaţi să facă. Există nişte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească companiile care vin să investească în România şi din perspectiva bonităţii, financiare să spunem, a companiilor, dar şi din perspectiva promovării României. Pentru că pe fond această schemă este reciproc avantajoasă. Ei vin şi investesc în România, promovează România şi avantajul nostru este dublu şi infuzia de bani pentru că, în momentul în care o companie vine să investească, vine cu actori, cu tot angrenajul pe care îl cunoaştem într-un platou de film, iar aceia sunt bani investiţi – de la bilete de transport, cazări şi aşa mai departe – şi noi ofertăm înapoi o parte din aceşti bani pe care ei îi investesc, dar au la rândul lor obligaţii de a promova România.
AGERPRES. Dacă tot promovăm România, ne puteţi spune dacă au demarat lucrările de execuţie destinate acoperişurilor Castelului Peleş şi Castelului Pelişor?
Raluca Turcan: Aş putea spune că da şi mă bucur să afirm lucrul acesta, pentru că, iarăşi, un lucru care mi se părea firesc să-l fi făcut înainte şi nu înţeleg de ce a trebuit să pun presiune şi să bag toate instituţiile în priză ca să realizeze un lucru absolut normal şi anume, să nu laşi Castelele Peleş şi Pelişor să se degradeze. Când am fost acolo prima dată, în calitate de ministru, am avut acces în anumite zone şi am văzut cum deja apa se prelingea, stăteau cu ligheane să oprească ploaia, să nu degradeze patrimoniul unic excepţional pe care Peleşul îl are. Şi atunci am realizat două lucruri: intervenţii de urgenţă, astfel încât să nu lăsăm să se degradeze, şi după aceea vom veni cu lucrări de restaurare şi refacere a castelelor, partea de terase, inclusiv faţade. Lucrul acesta va începe anul ăsta. Intervenţiile în primă urgenţă au început, iar lucrările mari cred că în perioada următoare.
AGERPRES: Când va începe propriu-zis restaurarea Aşezămintelor ‘Ion. I.C. Brătianu’ din Str. Biserica Amzei din Bucureşti şi când preconizaţi că vor reintra în circuitul public, atât ca bibliotecă, cât şi ca spaţiu de evenimente culturale? Dar restaurarea Operei şi Teatrului din Cluj, Muzeului Naţional de Istorie al României, Teatrului şi Bibliotecii din Craiova?
Raluca Turcan: Mă bucur că aţi enumerat o parte dintre investiţiile pe care le avem ca prioritate în Ministerul Culturii şi cu siguranţă unele vor începe anul acesta. Aşezămintele Brătianu vor porni spre renovare anul acesta, la fel suntem într-o fază destul de avansată cu Teatrul şi Opera din Cluj, urmează să începem pregătirea documentaţiei pentru construcţia unei noi opere la Iaşi. Acolo nu cred că vom începe lucrările anul acesta. Şi mai avem câteva investiţii foarte mari, care se află în diferite stadii. De exemplu, la Muzeul Naţional de Istorie am lansat procedura pentru faza DALI, adică studiul de prefezabilitate, urmând ca, ulterior, să scoatem proiectare cu execuţie. Pentru că cerinţa pe care eu am avut-o faţă de Unitatea de Management a Proiectului a fost exact asta: ‘Găsiţi-mi variantele cele mai comasate ca timp şi să mergem în paralel cu proiectarea şi execuţia, astfel încât lucrările să nu întârzie foarte mult’. .
AGERPRES: Şi pentru că tot suntem la clădiri de patrimoniu, este o rană deschisă – Palatul Cantacuzino, în ce stadiu sunteţi? Care sunt ‘măsurile legale impuse’?
Raluca Turcan: Din nefericire, la Palatul Cantacuzino aş putea spune că s-a înregistrat un eşec pentru că, la finalul anului trecut, ar fi trebuit să se realizeze închiderea lucrărilor, deci practic investiţia să fie gata. Şi din nefericire firma care lucra acolo a putut să realizeze doar 25% din lucrare. Am făcut nenumărate vizite în teren. Vreau să vă spun că o bună perioadă îmi începeam ziua de lucru acolo, pentru că am încercat, văzând că sunt în întârziere, să impulsionez. Şi m-am gândit că dacă merg acolo şi discut cu ei şi văd ce probleme sunt se vor simţi impulsionaţi să avanseze cu lucrarea. Din nefericire nu s-a întâmplat lucrul acesta şi atunci am decis să nu mai prelungim contractul, pentru că era oricum la final. Voi merge mai departe, pentru ca cei care nu şi-au respectat o asemenea obligaţie pentru un obiectiv de o asemenea semnificaţie să răspundă. Şi da, mă voi adresa justiţiei pentru că nu mi se pare firesc să te duci la o procedură de achiziţie, să îţi asumi că în doi ani finalizezi o investiţie şi tu, la final, să oferi 25% şi oarecum să simţi că lucrurile sunt fireşti şi nu suportă nimeni nicio consecinţă. Nu! Voi merge în instanţă şi, mai mult decât atât, exista şi o garanţie de execuţie, prin care o să punem obiectivul în siguranţă pe durata în care vom derula noi proceduri pentru o nouă licitaţie.
AGERPRES: Aţi început procedurile acestea?
Raluca Turcan: Toate sunt, să spunem aşa, în fluxul lor normal.
AGERPRES: Şi vă aşteptaţi să găsiţi o firmă serioasă acum?
Raluca Turcan: Eu îmi doresc ca firmele să participe la licitaţie. Sunt licitaţii pe SEAP făcute de Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice. Şi de aceea, de fiecare dată când facem câte un pas, anunţ lucrul acesta, tocmai pentru a exista şi informaţia că este important ca oamenii, companiile de fapt să participe la aceste licitaţii.
AGERPRES: Înţeleg că şi Opera Naţională din Bucureşti are nevoie de investiţii. Aţi făcut o vizită acolo şi aţi remarcat aceasta. Cum va sprijini Ministerul Culturii ONB?
Raluca Turcan: Avem o soluţie, însă n-aş vrea să o fac încă publică, pentru că sunt în căutare de o sursă de finanţare consistentă, pentru a include, şi refacerea Operei Naţionale, dar şi alte obiective de patrimoniu într-un proces de restaurare. Suntem într-o etapă destul de avansată şi voi anunţa la momentul potrivit. Dar da, îmi propun ca şi Opera Naţională să intre într-un proces de restaurare completă.
AGERPRES. La finalul anului trecut, un al zecelea element – ‘Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor’ – a fost inclus în Lista patrimoniului imaterial UNESCO din România. Ce alte propuneri ale României vor fi înaintate anul acesta către UNESCO?
Raluca Turcan: Sunt diferite paliere pentru dosarele depuse la UNESCO. Cele la care dumneavoastră aţi făcut referire se înscriu în Lista patrimoniului imaterial. Şi aici avem câteva dosare care deja au fost acceptate. Şi mă refer la: Ceramica de Horezu, Cămaşa cu altiţă, Căluşul sau Căluşarul, cum este cunoscut, Cobza. Iar pe partea de clădiri, mi-am propus ca anul acesta să includem în Lista Naţională pentru înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO două obiective şi anume fostele închisori comuniste, pentru că exact la începutul mandatului am reuşit clasarea închisorii de la Piteşti, a Memorialului Piteşti şi se lucrează în momentul de faţă la dosarul privind înscrierea acestor închisori în lista patrimoniului UNESCO, tocmai pentru a păstra vie amintirea unei perioade extrem de dureroase pentru istoria României. În acelaşi timp, aş dori să înscriem şi Castelele Peleş şi Pelişor în Lista Naţională Indicativă pentru patrimoniul UNESCO.
AGERPRES: Anunţaţi la Târgul Gaudeamus o nouă achiziţie de carte pentru bibliotecile din România. Când şi în ce mod va fi realizat acest obiectiv?
Raluca Turcan: În perioada următoare vom lansa procedura, pentru că e o procedură publică de achiziţie pentru îmbogăţirea fondului de carte în bibliotecile orăşeneşti, judeţene şi comunale. Vreau să vă spun că nu s-a mai realizat achiziţie de carte în ultimii 10 ani în România şi cred cu tărie că acest fond de carte trebuie reînnoit şi să mergem în paralel odată cu noi titluri, care să intre în fondul de carte al bibliotecilor şi, în acelaşi timp, cu digitizarea cărţilor care se află în momentul de faţă în biblioteci, astfel încât un om să fie atras de bibliotecă şi pentru că poate să acceseze o carte în format fizic, dar şi pentru că poate să o parcurgă în format digital.
AGERPRES: Sunt teatre cu conduceri interimare. Când vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor?
Raluca Turcan: Intenţionez să pregătim şi nişte concursuri, însă sunt foarte atentă la perioadă, pentru că eu am solicitat tuturor instituţiilor de cultură intensitate maximă în activitate, şi atunci, o să găsesc o perioadă care să nu afecteze activitatea curentă a respectivelor instituţii, adică să nu fie preocupaţi managerii de concurs în detrimentul activităţii.
AGERPRES: Până la urmă, vor fi comasate sau închise unele instituţii de cultură?
Raluca Turcan: Mulţumesc pentru întrebare, răspunsul este: ‘Nu!’. Şi acesta a fost un demers care mi-a consumat foarte multă energie şi sunt recunoscătoare colegilor din Guvern, care au înţeles că nu ne putem raporta la instituţiile de cultură ca la orice altă instituţie din administraţia publică. Şi ca atare, în Ordonanţa care prevedea reorganizarea funcţionării multor instituţii publice în România, instituţiile de cultură să fie puse deoparte şi activitatea culturală să nu aibă de suferit. Asta nu înseamnă că nu ne preocupă o eficientizare a cheltuielilor fiecărei instituţii, dar această eficientizare să nu dăuneze actului cultural.
AGERPRES: Pentru că sunteţi şi om politic: Ştim că PNL doreşte comasarea unor scrutinuri, în timp ce premierul Marcel Ciolacu a spus că ‘România nu sărăceşte din exerciţiul democratic’, care este stadiul discuţiilor în această privinţă şi care este opinia dumneavoastră?
Raluca Turcan: Vă spun foarte sincer că nu ştiu exact care este stadiul discuţiilor în coaliţie, însă o să vă spun care este părerea mea. Cred că o comasare a alegerilor ar fi binevenită, nu doar din perspectiva cheltuielilor, ci şi din perspectiva participării la vot şi implicit, a reprezentativităţii celor care sunt aleşi. Pentru că riscăm ca electoratul, pe parcursul la celor cinci tururi de scrutin – pentru că avem europarlamentare, locale, parlamentare şi două tururi de prezidenţiale – să obosească la unele sau la altele. Şi fiecare tur de alegere are semnificaţia lui. Pentru Parlamentul European este important ca oamenii să meargă la vot, iar cei care ne reprezintă în instituţiile europene să aibă forţă populară pentru susţinerea anumitor măsuri de reprezentare a intereselor României la nivelul instituţiilor europene. Despre locale, evident că este foarte important să existe reprezentativitate şi să nu mai avem situaţii în care, ţinând cont că avem un singur tur de scrutin, să fie oameni aleşi, nu ştiu, cu un procent dintr-un alt procent infim de prezentare la vot, căci au fost şi astfel de situaţii. Parlamentarele şi prezidenţialele sunt deosebit de importante, pentru că ele îţi dau configuraţia naţională pentru următorii patru ani. E important ca preşedintele să aibă un număr semnificativ de voturi, aşa cum şi partidele care ajung în Parlament într-adevăr să aibă garanţia că au voturi multe în spate, pentru a oferi României şi oamenilor o activitate legislativă care să le urmărească interesele. Riscăm ca la o prezenţă mică să existe susţinere electorală şi pentru experimente politice care, după aceea, vor duce la o decizie proastă pentru România pentru patru ani de zile.
AGERPRES: S-a vehiculat în spaţiul public un scenariu în care preşedintele Iohannis ar putea demisiona înainte de finalizarea mandatului pentru a prelua funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar în aceste condiţii Nicolae Ciucă, în calitate de şef al Senatului, să fie numit preşedinte interimar. Au fost discuţii pe această temă?
Raluca Turcan: Nu au fost discuţii în interiorul partidului, am văzut discuţii în spaţiul public, însă până acum, şi în decursul timpului, nu s-a discutat. Sunt jocuri politice pe care unii sau alţii ar putea să le facă. Cert este că pentru Parlamentul European este nevoie ca Partidul Naţional Liberal şi partidele democratice să aibă un rezultat cât mai bun. Există o configuraţie a funcţiilor politice la nivelul Uniunii Europene, care se negociază şi, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, Constituţia este foarte limpede.
AGERPRES: În privinţa alegerilor care urmează, aţi dori sau aţi opta să candidaţi la europarlamentare sau mai degrabă rămâneţi pentru parlamentare? Cum ar ajuta partidul mai bine o candidatură pentru Parlamentul European sau pentru Legislativul român?
Raluca Turcan: Sincer, nu am avut timp să mă gândesc până acum dacă voi candida la europarlamentare. PNL va avea o procedură internă transparentă de selectare a candidaţilor şi vom vedea. Tot ce îmi doresc cel mai mult acum este să am un mandat de ministru al Culturii bun, pentru că asta ar însemna ca o parte din proiectele pe care mi le-am propus să devină realitate.
